|
Prin art. 1073 din Codul civil este consacrat principiul executării în natură a obligaţiilor, potrivit căruia creditorul este îndreptăţit să pretindă şi să obţină de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care acesta din urmă este obligat. Debitorului unei obligaţii cu caracter strict personal îi poate fi aplicată amenda civilă prevăzută în art. 5803 din Codul de procedură civilă numai dacă executarea silită a fost încuviinţată, iar debitorul a fost somat pentru a-şi îndeplini obligaţia. […]
Conform art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Ministerul Public poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. În consecinţă, procurorul are legitimare procesuală activă de a formula acţiunea civilă pentru desfiinţarea, în tot sau în parte, a unui înscris falsificat atunci când acţiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală printr-o soluţie de netrimitere în judecată. […]
Dispoziţiile art. 741 din Codul penal sunt neconstituţionale. […]
Având în vedere natura profesiilor liberale, persoanele care exercită o profesiune liberală nu prestează activitatea în cauză în temeiul vreunui raport de muncă, ci în baza unor contracte de prestări de servicii în funcţie de domeniul în care activează. […]
Următoarele condiţionalităţi pentru tragerea celei de-a cincea tranşe din împrumutul de la UE au fost îndeplinite deja de către autorităţile române: (i) aprobarea şi publicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a strategiei pe termen mediu de management al datoriei pentru perioada 2011 – 2013; (ii) modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar; (iii) amendamente menite să precizeze regimul de despăgubire a creditorilor instituţiilor bancare aflate sub administrare specială, în vederea asigurării unei implementări eficiente a recent modificatelor reglementări legale privind lichidarea instituţiilor de credit care se confruntă cu dificultăţi financiare; (iv) intrarea în vigoare a legii privind independenţa autorităţilor de reglementare din domeniul financiar nonbancar. Există de asemenea şi un număr de condiţii a căror îndeplinire nu poate fi verificată într-o etapă mai timpurie şi deci vor fi preluate în programul de asistenţă financiară de tip preventiv ce se anticipează a urma acestui program. Acestea se referă la: (i) aprobarea sistemului de coplată condiţionat de mijloacele materiale în sectorul sănătate; (ii) arieratele autorităţilor locale; (iii) planurile de restructurare a întreprinderilor de stat; (iv) finalizarea celei de-a doua etape a analizei funcţionale; şi (v) adoptarea de măsuri de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor UE. Aspecte care trebuie evaluate şi, atunci când situaţia impune acest lucru, măsurile suplimentare ce se vor lua înainte de disponibilizarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul UE A: Consolidare fiscală • Execuţia bugetară pe anul 2011 să fie conformă cu atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi asigurarea unui cadru adecvat pentru îndeplinirea ţintei fiscale pentru anul 2012 privind deficitul bugetului general consolidat de sub 3% din PIB (ESA) • Continuarea menţinerii cheltuielilor cu salariile în sectorul public în anul 2011 în limita de 39 miliarde de RON (excluzându-se plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru personalul militar, în valoare de 1,6 miliarde RON, în conformitate cu noua lege a pensiilor) • Evitarea reapariţiei arieratelor în sectorul de sănătate în condiţiile implementării unor măsuri efective de adresare a surselor de apariţie a acestora B: Reforme structurale • Depunerea unui acord multianual de performanţă între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi agenţiile de implementare. Acordul trebuie să ţină cont de strategia fiscală pe termen mediu a Guvernului şi să fie în concordanţă cu aceasta. […]
– Măsura conducerii la sediul poliţiei prevăzută în art. 31 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române este o măsură de fapt, fizică şi inerentă verificării, a controlului, a identificării persoanelor – suspecte sau necunoscute. – Măsura conducerii la sediul poliţiei este o măsură administrativă ce implică restrângerea exerciţiului libertăţii individuale şi poate fi caracterizată, în termenii art. 23 din Constituţie, ca o reţinere. – Constituţia se referă în prevederile citate la toate cazurile în care autorităţile publice competente sunt autorizate prin lege să ia măsura reţinerii unei persoane, fie că este vorba despre o măsură preventivă dispusă în procesul penal, despre una luată în cadrul procedurii contravenţionale sau despre o altă măsură de reţinere cu caracter administrativ. În toate aceste cazuri reţinerea nu poate depăşi 24 de ore. – Mandatul de aducere este o măsură de constrângere. – Măsura de aducere se dispune numai dacă procurorul constată motivat că se impune în interesul rezolvării cauzei. – Luarea măsurii trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi să nu aducă atingere însăşi existenţei dreptului sau a libertăţii. – În ordonanţa prin care s-a dispus reţinerea trebuie să se menţioneze faptul că s-a deduce timpul cât persoana a fost privată de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliţiei prevăzută în art. 31 lit. b) din Legea nr. 218/2002. – Timpul curge de la momentul constrângerii persoanei, de la ridicarea persoanei, şi nu de la prezentarea ei în faţa procurorului. – Dacă măsura administrativă a conducerii sau măsura procesuală a aducerii durează la limita a 24 de ore nu mai este posibilă măsura procesuală a reţinerii preventive, ci, dacă este cazul, se va trece direct la măsura arestării preventive. […]
Credem că OLAF are calitatea de organ de constatare în baza art. 214 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală , ca alt organ de stat , și nu în baza art. 214 alin. (1) lit. b), ca organ de control, și nici ca organ de conducere. Departamentul poate, la solicitarea procurorului, să efectueze controale cu privire la respectarea dispoziţiilor legale în materia protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene (art. 10 alin. 2). În sistemul procedural român, organele de constatare sunt ele obligate să procedeze la încheierea anumitor acte, legat de anume împrejurări concrete ale săvârșirii unei infracțiuni, potrivit art. 214 din Codul de procedură penală procurorul neavând cum să se interpună între un act administativ de control al OLAF și un act de urmărire penală. Actele închieiate de OLAF, în calitate de organ de constatare, potrivit art. 214 alin. (3) din Codul de procedură penală trebuie înaintate porcurorului în cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infracțiune, afară de cazul când legea ar dispune altfel. Altfel, un anume organ al statului s-ar transforma în organ de cercetare penală. părerea noastră este că alineatul (4) al art. 11 din lege se referă doar la acele acte administrative care ajung în fața unor organe judiciare constituind mijloace de probă (conform alin. 5 al art. 214 din Codul de procedură penală ), în cadrul unei proceduri aflate în curs, doar la acestea referindu-se excepția. […]
Legea reglementează relațiile între partenerii sociali, modalitățile de constituire și de organizare a sindicatelor și patronatului, precum și derularea dialogului social instituționalizat, negocierea contractului colectiv de muncă și soluționarea conflictelor de muncă. […]
Articolul 10 § 2 din Convenție nu lasă loc pentru restricții la libertatea de expresie în domeniul discursului politic sau în chestiuni de interes general, așa cum este aplicarea justiției. Condamnarea reclamantului apare disproporționată, nefiind necesară într-o societate democratică. Statele, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu se pot prevala de protejarea integrității teritoriale, a securității naționale, a apărării ordinii publice sau de necesitatea prevenirii infracțiunilor pentru a restrânge dreptul publicului de a fi informat . […]
Curtea constată că sintagma “cele care privesc apărarea şi securitatea naţională” cuprinsă de art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este neconstituţională, contravenind dispoziţiilor art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală. […]
Pagina 1 din 812345...»Ultima »
|
Non haberes potestatem adversum me ullam nisi tibi esset datum desuper propterea qui tradidit me tibi maius peccatum habet.
Ioannes, 19, 11
|