A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

INFRACȚIUNILE ELECTORALE

1. Abrogarea unor texte de incriminare din legislaţia specială, ca urmare a cuprinderii acestora în Partea specială a noului Cod penal, pentru evitarea paralelismelor de reglementare. Pot fi menţionate în acest sens: – art. 52 – 58 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 14 octombrie 2003, ale cărui dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 388 din Codul penal (frauda la votul electronic); – art. 107-114 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 22 – 229 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 52 – 61 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; 2. Abrogarea unor dispoziţii din legislaţia specială pentru înlăturarea suprapunerii inutile a unor texte care protejează aceleaşi valori sociale. Este vorba în acest caz de texte care nu au fost preluate ca atare în Codul penal, dar care reglementează situaţii ce pot fi soluţionate corespunzător pe baza textelor existente în Codul penal sau în alte legi speciale. Cu titlul exemplificativ, menţionăm: – art. 106 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, fapta intrând sub incidenţa prevederilor art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii sau a art. 391 alin. (1) – (2) din Codul penal privind falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale; – art. 84 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, ale cărui dispoziţii se regăsesc în cuprinsul art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii; 4. Dezincriminarea unor fapte prevăzute în legislaţia specială şi contravenţionalizarea acestora acolo unde este cazul. Respectarea principiului minimei intervenţii care guvernează legislaţia penală a oricărui stat de drept impune recurgerea la mecanismul penal de protecţie doar în situaţiile în care protecţia oferită de reglementările altor ramuri de drept (în speţă, de drept contravenţional) este insuficientă. Cu titlu exemplificativ menţionăm: – fapta prevăzută la art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, a fost contravenţionalizată într-o formă mai largă, fiind introdusă o nouă literă f) în cuprinsul art. 49 din lege. Astfel, în mod unitar, această faptă este reglementată contravenţional în toată legislaţia electorală; – art. 110 alin. (1) teza I din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, a fost contravenţionalizată într-o formă mai largă, fiind introdusă o nouă literă ţ) în cuprinsul art. 103 din lege. Astfel, în mod unitar, această faptă este reglementată contravenţional în toată legislaţia electorală; – art. 36 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, incriminarea fiind mult prea largă, iar pericolul social al faptei nu sugerează necesitatea intervenţiei dreptului penal; […]

DAUNE MORALE, REPARAŢIE SUFICIENTĂ

Curtea a apreciat, în ceea ce priveşte daunele morale, că faptul că a constatat o încălcare a Convenţiei constituie o reparaţie suficientă. Este adevărat că ea a ajuns frecvent, deşi nu întotdeauna, la această concluzie (a se vedea, de exemplu, Nilsen şi Johnsen împotriva Norvegiei [GC], Cererea nr. 23.118/96, paragraful 56, CEDO 1999-VIII – dar în sens invers Hotărârea Nikula împotriva Finlandei citată mai sus, paragraful 65), în vreme ce în cauzele privind durata procedurii ea acordă în mod sistematic reclamanţilor sume cu titlu de daune morale, datorită “anxietăţii” sau “angoasei” cauzate de o durată nerezonabilă a procedurii. Se ridică semne de întrebare cu privire la această severitate în cazul încălcării unui drept material şi cu privire la această generozitate în caz de încălcare procedurală (a se vedea în acest sens, de exemplu, opiniile separate în cauza Di Mauro împotriva Italiei [GC], Cererea nr. 34.256/96, CEDO 1999-V). Se poate observa, de asemenea, că, în prezenta cauză, reclamanţii, condamnaţi la pedeapsa închisorii, au încercat cu certitudine sentimente de anxietate sau chiar angoasă, cel puţin până la graţiere, care, în plus, nu a înlăturat pedepsele accesorii. […]

TRIMITEREA CAUZEI SPRE REJUDECARE, CARACTERUL REZONABIL AL PROCEDURII

Trimiterea cauzei spre rejudecare putea continua la nesfârşit, deoarece nicio prevedere legală nu îi putea pune capăt. Deşi Curtea nu este competentă să analizeze modalitatea în care instanţele naţionale au interpretat şi aplicat legea internă, ea consideră totuşi că motivul casărilor succesive cu trimitere spre rejudecare îl reprezintă erorile comise de instanţele inferioare în examinarea cauzei (Wierciszewska împotriva Poloniei, nr. 41.431/98, 25 noiembrie 2003, § 46). Mai mult, repetarea acestor casări denotă o deficienţă de funcţionare a sistemului judiciar. […]

CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A MEDIATORILOR

Medierea este modalitatea voluntară de soluţionare a conflictelor dintre două sau mai multe persoane, pe cale amiabilă, cu sprijinul unei terţe persoane neutre, calificate şi independente, printr-o activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în domeniu . Regulile privind conduita etică şi deontologia profesională sunt obligatorii pentru toţi mediatorii. […]

CONSTATAREA TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ ÎN ACTIVITATEA SPECIALIŞTILOR PARCHETULUI NAŢIONAL ANTICORUPŢIE

Specialiştii Parchetului Naţional Anticorupţie trebuie să lucreze nemijlocit alături de procuror şi împreună cu poliţia judiciară pentru a fi de un eficient ajutor în activitatea de urmărire penală. Procurorii trebuie să folosească specialiştii Parchetului Naţional Anticorupţie pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei, pentru clarificarea aspectelor tehnice în activitatea de urmărire penală. […]

PLÂNGEREA ÎN FAŢA INSTANŢEI ÎMPOTRIVA SOLUŢIILOR DE NETRIMITERE ÎN JUDECATĂ

judecătorul plângerii nu mai poate face parte din instanţa de judecată ulterioară a fondului […]

BANCRUTA FRAUDULOASĂ

Bancruta are drept consecinţă o declarare a insolvabilităţii dar premisele celor două modalităţi [de la lit. a), respectiv lit. b)] sunt delimitate net de momentul declanşării falimentului (în sensul titlului VIII). Infracţiunea are o singură premisă, care este fraudarea, înşelarea creditorilor, cu diferite grade de prezumare a acestei intenţii. […]

OBLIGAŢIILE VAMALE ÎN CAZUL EFECTUĂRII DE OPERAŢIUNI ILEGALE DE IMPORT

OBLIGAŢIILE VAMALE ÎN CAZUL EFECTUĂRII DE OPERAŢIUNI ILEGALE DE IMPORT

Publicat în ”Buletin documentar PNA”nr. 1/2004

Potrivit art. 88 din Legea nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României[1][14], călătorii şi alte persoane fizice cu domiciliul în ţară sau în străinătate pot introduce şi scoate din ţară bunurile aflate […]

DEFINIREA CATEGORIEI DE SUBIECŢI ACTIVI A PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE ŞI CONTROL ÎN CADRUL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN SENSUL ART. 13 ALIN. (2) LIT. b) DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 43 DIN 4 APRILIE 2002

DEFINIREA CATEGORIEI DE SUBIECŢI ACTIVI A PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE ŞI CONTROL ÎN CADRUL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN SENSUL ART. 13 ALIN. (2) LIT. b) DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 43 DIN 4 APRILIE 2002

Publicat în ”Buletin documentar PNA”nr. 3/2003

Potrivit art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă […]

TRAFICUL DE INFLUENŢĂ ŞI ÎNŞELĂCIUNEA

traficul influenţei priveşte un funcţionar public sau orice salariat al unei persoane juridice, care exercită o însărcinare de serviciu de interes public. […]