A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

ÎNŞELĂCIUNEA

În cazul în care părţile au fost de bună credinţă cu ocazia încheierii contractului, nu se poate reţine existenţa unei acţiuni frauduloase de inducere în eroare şi deci nici săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii. […]

Art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002

Prevederile Legii nr. 78/2000 cuprind reglementări cu caracter particular special în raport cu cele existente în Codul penal, în domenii apropiate sau chiar în aceeaşi materie. Fiecare stat parte are în vedere sa prevadă posibilitatea, conform principiilor fundamentale ale dreptului sau intern, acordării de imunitate de urmărire a unei persoane care cooperează în mod substanţial la ancheta sau la urmăriri referitoare la o infracţiune prevăzuta de prezenta convenţie (Raport explicativ la Convenția penală asupra corupției – STE nr. 173- cu trimitere la a 2-a Conferință europeană a serviciilor specializate în lupta contra corupției , Tallin, Octombrie 1997). […]

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ AL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

Biroul procurorului va fi situat distinct de cel al judecătorilor, în partea opusă spaţiului amenajat pentru persoanele private de libertate, pe un podium având înălţimea cuprinsă între 40 şi 50 cm şi va fi orientat astfel încât să asigure procurorului o vizibilitate bună atât spre biroul judecătorilor, cât şi spre public. […]

RĂSPUNDEREA PENALĂ A PERSOANEI JURIDICE

RĂSPUNDEREA PENALĂ A PERSOANEI JURIDICE

Societas delinquere non potest[1].

Persoanele juridice pot fi trase la răspundere pentru fapte penale săvârşite în numele lor de orice persoană, care acţionează fie individual, fie în calitate de membru al unui organ al respectivei persoane juridice, ce exercită […]

PROCEDURĂ PENTRU NOII ŞEFI AI PARCHETELOR: TRANSPARENŢĂ, COMPETENŢĂ, INTEGRITATE

Dispoziţiile legale care reglementează numirea Procurorului General al PICCJ, procurorului-şef al DNA şi procurorul şef al DICCOT şi a adjuncţilor acestora sunt cuprinse în art. 54 din Legea nr. 303/2004: ministrul justiţiei face o propunere (dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată), secţia de procurori a CSM emite un aviz consultativ, iar preşedintele ţării decide (acesta poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului). […]

PREVENIREA, CONSTATAREA ŞI SANCŢIONAREA NEREGULILOR APĂRUTE ÎN OBŢINEREA ŞI UTILIZAREA FONDURILOR EUROPENE ŞI/SAU A FONDURILOR PUBLICE NAŢIONALE AFERENTE ACESTORA, ACHIZIŢII, SITUAŢII URGENTE ŞI EXTRAORDINARE

Au fost adoptate măsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de către beneficiari, cât şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor măsuri de prevenire a apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene (în special a celor privind conflictele de interese), în absenţa cărora – în contextul procesului continuu de selecţie a proiectelor – există riscul permanent al finanţării unor proiecte/contracte a căror contravaloare nu va putea fi solicitată/rambursată de Comisia Europeană. […]