|
Miza politică şi socială invocată de Guvern nu poate justifica durata anchetei. în cazul în care obstacole sau dificultăţi împiedică evoluţia unei anchete într-o situaţie deosebită, înseamnă că reacţia promptă a autorităţilor este capitală pentru păstrarea încrederii publicului şi adeziunea la statul de drept. Obligaţia statului în ceea ce priveşte art. 2 din Convenţie nu poate fi considerată satisfăcută decât dacă mecanismele de protecţie prevăzute în dreptul intern funcţionează efectiv, ceea ce presupune o examinare promptă a cauzei şi fără întârzieri inutile. Orice carenţă a anchetei care îi slăbeşte capacitatea de stabilire a circumstanţelor speţei sau de identificare a responsabililor riscă să conducă la concluzia că nu prezintă nivelul de eficienţă necesar. […]
Un Parchet General care își televizează anchetele, care strânge dovezi exclusive din interceptări telefonice și filmări de cancan, care instrumentează cazuistica prin interpuși de presă… Apropo, am văzut vreo anchetă în curs care să sancționeze drastic acele ” interceptări” ajunse eterne ”accidental” și ”pe surse” în presă? Unde sunt anchetele penale instrumentate pe probe materiale, altele decât interceptările telefonice…Acesta este doar un exemplu, din păcate, de instrumentare politică a Ministerului Public […]
În cazul în care după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului. […]
CEDH,in Cauza Begu: 1. declară, în unanimitate, cererea admisibilă în ceea ce priveşte capetele de cerere întemeiate pe art. 5 § 3 din Convenţie cu privire la nemotivarea arestării preventive şi pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie; 2. declară, cu majoritate, cererea inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 3. hotărăşte, cu 6 voturi la unu, că a fost încălcat art. 5 § 3 din Convenţie în perioada ulterioară Hotărârii tribunalului militar din 14 septembrie 2001; 4. hotărăşte, în unanimitate, că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. […]
În concluzie, punerea în libertate este subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere. Scopul acestei garanţii este unic, acela de a asigura prezentarea unei persoane, într-o cauză, la audieri, şi nu altul. Persoana arestată preventiv are dreptul sa ceară punerea sa în libertate provizorie, sub controlul judiciar sau pe cauţiune, în mod necondiţionat. Modificările legislative vor fi întotdeauna mai lente decât activitatea judiciară. Separaţia puterilor în stat obligă autoritatea ce se va numi odată autoritatea judiciară, şi nu judecătorească, să facă act de dreptate. Judecătorul va trebui să aplice el în mod direct dispoziţiile actelor internaţionale, ale acquis-lui comunitar, ale CEDH şi ale Constituţiei. Acest fapt nu însemnă că va creşte rolul precedentului judiciar ca izvor de drept, ci pur şi simplu, aplicarea corectă a legii aflată în vigoare. Potrivit art. 23 din Constituţie, libertatea individuală poate fi îngrădită numai în anumite limite printre care nu figurează obligaţia de a nu părăsi localitatea sau ţara. Acestea pot fi privite ca obligaţii în cadrul liberării provizorii. Credem că acesta asigură un viitor absolut instituţiei. Şi numai pe această linie ( D. Ciuncan, Liberarea provizorie pe cauțiune și sub control judiciar, p. 261). Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere, iar nu unor condiţii de fond. […]
|
Non haberes potestatem adversum me ullam nisi tibi esset datum desuper propterea qui tradidit me tibi maius peccatum habet.
Ioannes, 19, 11
|