ASOCIERE PENTRU SĂVÂRŞIREA DE INFRACŢIUNI

ASOCIERE PENTRU SĂVÂRŞIREA DE INFRACŢIUNI. CONŢINUTUL INFRACŢIUNII. ELEMENTE DISTINCTIVE FAŢĂ DE ÎNŢELEGEREA PREALABILĂ ÎNTRE PARTICIPANŢII LA SĂVÂRŞIREA UNEI INFRACŢIUNI

Dacă mai multe persoane – dintre care una voia să se răzbune pe un duşman al său, care se afla într-un grup – au luat hotărârea de a lovi pe cei ce alcătuiau acel grup şi au realizat în comun hotărârea lor, fapta săvârşită constituie numai infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen., în raport de rezultatul produs, iar nu şi aceea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 322 C. pen.; infracţiunea prevăzută de acest ultim text presupune o întovărăşire de oarecare durată, în vederea realizării unui scop infracţional comun, iar nu o simplă înţelegere întâmplătoare şi spontană, ca cea din speţă.

2635 din 3 mai 1971. „R.R.D.” nr. 9/1971, 163

Notă: – C. Păun, Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, „R.D.P.” nr. 4/1999, p.71

- Trecerea frauduloasă a frontierei. Tentativă. pluralitate constituită şi pluritate ocazională. Grup, la D. Ciuncan, Notă în „Dreptul” nr. 8/1997, 115

- D. Botez, Dacă agravanta prevăzută de art. 75 lit. a C.pen., poate fi Aplicată inculpaţilor trimişi în judecată şi pentru infracţiunea prevăzută în art. 323 C.pen, „Dreptul” nr. 4/1999, 111

- Credem că este posibil 41 alin. 2 (pentru unitate de rezoluţie la infracţiunea scop) alături de 323 C.pen. dacă există un program care să preconizeze săvârşirea de infracţiuni, dacă gruparea are o organizare şi o disciplină proprii reieşind dintr-o concepţie unică de conducere şi o structură ierarhică (o reţea).

(D. Ciuncan, „R.R.D.” nr. 6/83, 34)

- I. Costel Niculeanu; Corneliu Turianu, Discuţie privind condiţiile de reţinere a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, „Dreptul” nr. 10/2001, p.93

- Corupţie – D. Ciuncan, 2/96, p.190.

Se pedepseşte acţionarul sau deţinătorul de obligaţii care, în cazurile nepermise de lege îşi ia – în schimbul unui avantaj material – obligaţia de a vota într-un anume sens în adunările generale sau de a nu lua parte la vot.

Persoana care determină pe un acţionar sau deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unui avantaj material, să voteze într-un anumit sens ori să nu voteze, se pedepseşte potrivit art. 202 din Legea nr. 31/1990 modificată prin O.U. 32/97.) L.31 republ. în M. Of. nr. 33/29.I.98).

Cazuri nepermise de lege sunt, de exemplu, prevăzute în art. 49 sau 194.

- Soluţionarea crizei (de sistem şi de legitimitate) presupune refacerea completă a cadrului politico-legislativ de desfăşurare a procesului de privatizare, prin redistribuirea într-un cadru de moralitate şi legalitate a avuţiei naţionale confiscate abuziv de fosta clasă politică (reciclată)

- L. Turcu, – Comunism – postcomunism o metamorfoză românească, în „Aldine”, 14.3.98.

- M. Apetrei, Corupţie. Procedura de urmărire şi judecare, „R.D.P.” nr. 2/98, 39

Eficienţa combaterii corupţiei constă în transparenţa activităţii funcţionarului public, care înseamnă liberul acces la informaţii.

Legalizarea accesului la informaţii trebuie dublată de garantarea protecţiei datelor personale.

- Monica Macovei, Pledoarie pentru acces la informaţii, în „Ziarul financiar” nr. 1/1998

- Arma cea mai diabolică şi mai eficientă este organizarea, prin corupţie, a confuziei

- Ana Blandiana, Organizarea confuziei, „România liberă” din 16.09.2000

- Problema degradării tuturor mecanismelor şi tuturor funcţiunilor, a disoluţiei, la Ileana Mălăncioiu, în „Adevărul” 7.10.2000

- Maniera generală de acţiune în regimul comunist lasă o mare libertate procurorilor în interpretarea şi aplicarea legislaţiei privind faptele de corupţie. Principala problemă a acestui domeniu al legislaţiei este că el poate fi folosit ca instrument politic împotriva opoziţiei. Prin urmare, procurorii însărcinaţi cu soluţionarea cazurilor de corupţie trebuie feriţi de presiunile poliţiei în mai mare măsură decât colegii lor din alte sectoare juridice

- Mc. Dermott, Will & Emery, Boston, Memorandum referitor la Legea română pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, 1998.

- Articolele au în general o exprimare foarte largă, ceea ce mă bucură ca procuror dar mă nelinişteşte ca avocat. Ideea americană constituţională de libertate civilă ar fi serios pusă la încercare de unele exprimări folosite aici.

- Smaltz, Anderson & Fahey, Evaluare a legii pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie Parlamentul României, 1998

- Ioan Lascu, Laura-Codruţa Lascu, O nouă reglementare în legătură cu infracţiunile de corupţie, „Dreptul” nr. 10/2000, p.3

- Ioan Lascu, Laura-Codruţa Lascu, Infracţiuni de corupţie. Noi incriminări, „Pro Lege” nr. 4/2000, p.17

- A. Ungureanu, Interpretarea şi aplicarea Legii nr.83/92, „Dreptul” nr. 9/95, p.58

- M. Apetrei, Procedura urgentă de urmărire pentru unele infracţiuni de corupţie, „Anale”, Acad. Poliţie Al.I. Cuza, 1994, p.42

- Horia Diaconescu, Modificări aduse structurii şi conţinutului infracţiunilor de luare şi dare de mită, primire de foloase necuvenite şi trafic de influenţă prin Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, „Dreptul” nr. 4/2001, p.44

- lector univ. dr. .Crişu Anastasiu, Aspecte procedurale ale legii privitoare la corupţie, „R.D.P.” nr. 1/2001, p.48.

- dr. ioan lascu, Laura Codruţa Lascu, Fapte de corupţie. Noi incriminări, „R.D.P.” nr. 1/2001, p.61

- Fl.Scaleţchi, Corupţia – Notă de plată a săracului, „Monitorul drepturilor omului” august 2001;

- Fl.Stoica, Justiţia – la bani mărunţi, în „Monitorul drepturilor omului” august, 2001, p.54 şi urm.

- Dorin Ciuncan, Competenţa procurorului specializat în combaterea corupţiei, „Dreptul” nr. 1/2001, p.154.

Manifestări ale corupţiei în justiţie:

- trafic de influenţă,

- influenţarea cercetărilor penale,

- influenţarea deciziilor judiciare

în A. Năstase, Programul naţional de prevenire a corupţiei şi în Planul naţional, 2001.

Vasile Pătulea, Implicaţii ale reglementării, prin Legea nr. 78/2000, a competenţei procurorilor specializaţi în prevenirea şi combaterea infracţiunilor de corupţie, „Dreptul” nr. 11/2001, p.123

- CRIMĂ ORGANIZATĂ- G. Paraschiv, Crima organizată, „R.D.P.” nr. 4/98

- Incriminările prevăzute în partea specială a legii penale în vigoare acoperă aproape  toate faptele ilicite care ar putea fi comise de asociaţiile criminale, inclusiv în cazul crimei organizate.) G. Antoniu, Refecţii asupra crimei organizate, „R.D.P.” nr. 3/97, p.35)

- C. Păun, Legea penală română şi crima organizată, „R.D.P.” nr. 3/97, p.47

CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ = orice faptă ilicită comisă de o organizaţie criminală definită ca o asociaţie structurată, de mai mult de două persoane, formată în timp şi acţionând într-o manieră concertată în vederea comiterii de infracţiuni pentru care se prevede o pedeapsă privativă de libertate cu limita maximă de cel puţin 4 ani ori cu o pedeapsă mai gravă, aceste infracţiuni constituind un scop în sine sau un mijloc pentru a obţine unele avantaje patrimoniale ori, după caz, pentru a influenţa în mod ilicit funcţionarea autorităţilor publice (art. 2 L. 50/2001, Convenţia Română/Belgia privind cooperarea poliţienească, M.Of. nr. 136/2001).

Asocierea de tip mafiot (art. 416 bis din Codul italian: „Asocierea este de tip mafiot când cei care fac parte din ea se prevalează de forţa de intimidare a legăturii dintre asociaţi şi de condiţia de supunere şi tăcere, care derivă din aceasta, pentru comiterea de infracţiuni, pentru obţinerea, direct sau indirect, a gestiunii sau controlului activităţii economice, concesiuni, autorizaţii, antreprize şi servicii publice sau pentru a realiza profituri ori avantaje ilicite pentru sine sau pentru alţii sau în scopul de a împiedica sau obstacole libera exercitare a votului sau pentru a-şi procura voturi pentru ei sau pentru alţii cu prilejul consultărilor electorale. Dacă asociaţia este înarmată pedeapsa este majorată… Asociaţia se consideră înarmată când participanţii au la dispoziţie, pentru realizarea scopurilor asociaţiei, arme, materiale explozive, chiar ascunse sau ţinute în depozite. Dacă activitatea economică asupra căreia asociaţii înţeleg să-şi asume sau să-şi menţină controlul este finanţată în total sau în parte cu preţul, produsul sau profitul obţinut din infracţiuni, pedepsele stabilite în alineatele precedente se majorează de la o treime la jumătate”. (George Antoniu, Reflecţii asupra crimei organizate, „R.D.P.” nr. 3/1997, p.44-45).

CRIMA STRATEGICĂ = combinaţie profund legată de crima organizată, trafic droguri şi terorism; ea atacă sistemul legislativ şi puterea legitimă.

- Douglas Menarchik, „Crima strategică şi strategia de securitate naţională a României”.

- V.N. Spânu, în PCA Timişoara, „Revista Juridică”, nr. 10/1996, p.5.

- Angela Nicolae, în PCA Timişoara, Revista „Juridică”  nr. 10/96, p.34.

- În sensul Convenţiei N.U. împotriva criminalităţii transnaţionale organizate adoptate la N.Y. la 15 noiembrie 2000, expresia grup infracţional organizat desemnează un grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă şi acţionează în înţelegere, în scopul săvârşirii uneia ori mai multor infracţiuni grave sau infracţiuni prevăzute de această convenţie, pentru a obţine, direct sau indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj material.

Expresia infracţiune gravă înseamnă un act care constituie o infracţiune pasibilă de o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 4 ani sau de o pedeapsă mai grea.

Expresia grup structurat desemnează un grup care nu s-a constituit la întâmplare pentru a comite neapărat o infracţiune şi care nu deţine neapărat un anumit rol de continuitate sau de structură elaborată pentru membrii săi.

(Cvţia a fost ratificată prin L.nr. 565/2002, M. Of. nr. 813/8.11.2002)

Notă: – L.N. Pârvu, Implicaţiile adoptării unor legi succesive privind sancţionarea asocierii pentru săvârşirea de infracţiuni, în „Dreptul” nr. 9/2003, p. 153

- I. Lascu, Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în „Dreptul” nr. 9/2003, p. 196

Lasă un răspuns