CAZ FORTUIT

Doctrină şi jurisprudenţă penală, 2004… [...]

CAPCANĂ

Doctrină şi jurisprunenţă penală, 2004… [...]

BANCRUTA FRAUDULOASĂ

Doctrină şi jurisprudenţă penală,2004… [...]

Art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002

Prevederile Legii nr. 78/2000 cuprind reglementări cu caracter particular special în raport cu cele existente în Codul penal, în domenii apropiate sau chiar în aceeaşi materie. Fiecare stat parte are în vedere sa prevadă posibilitatea, conform principiilor fundamentale ale dreptului sau intern, acordării de imunitate de urmărire a unei persoane care cooperează în mod substanţial la ancheta sau la urmăriri referitoare la o infracţiune prevăzuta de prezenta convenţie (Raport explicativ la Convenția penală asupra corupției – STE nr. 173- cu trimitere la a 2-a Conferință europeană a serviciilor specializate în lupta contra corupției , Tallin, Octombrie 1997). [...]

PROTECŢIA DREPTURILOR INDIVIDUALE ÎN CONSTITUŢIE ŞI PROCEDURA PENALĂ, PERCHEZIŢIA

Structura tipică a procesului penal distinge  trei faze: urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale. Aceasta înseamnă – elementar – că în afara unui proces penal nu există probe, mijloace de probă, procedee tehnice judicioase etc.

În vederea începerii urmăririi penale, organele de urmărire penală pot efectua acte premergătoare. Abia procesul-verbal [...]

MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA CODULUI MUNCII

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  225 din 31 martie 2011 a fost  publicat  Decretul nr. 410 din 31 martie 2011 pentru promulgarea Legii privind aprobarea privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Legea, nr. 40 din 31 martie 2011  intră în vigoare la 30 de [...]

Studiu privind cauzele care generează şi condiţiile care favorizează corupţia

În Europa Centrală şi de Est, capitalismul este construit pe ruinele socialismului, de sus în jos, de către o parte a fostelor cadre comuniste. Aici, postcomunismul este un sistem de relaţii sociale instabile acţionând în ultimă instanţă în sensul introducerii mecanismelor pieţei. Intr-un astfel de sistem, cei care exercită autoritatea şi puterea efectivă sunt alţii decât proprietarii reali, iniţiali.În primii ani de postcomunism, elita managerial-tehnocrată a fostului stat socialist, ai cărei membri ocupaseră funcţii manageriale de nivel mediu, a fost cea care a dat la o parte facţiunea birocratică a clasei conducătoare comuniste, fiind însă forţată să negocieze cu intelectualitatea mai mult sau mai puţin disidentă; pentru că nu pot guverna singuri, ei sunt nevoiţi să atragă membrii noii elite formatoare de opinie.Fenomenul corupţiei a devenit în România interpartinic sau/şi transpartinic, persoane din cadrul unui partid ce s-a aflat la putere, implicate în mari cazuri de corupţie, sunt protejate de alte persoane cu demnităţi aflate la putere, protejându-se în mod reciproc.Deşi se clamează independenţa organismelor chemate să lupte împotriva corupţiei ele se află sub controlul total al partidelor aflate la putere.A,utorităţile abilitate în combaterea corupţiei sunt, în realitate, dependente, şi nicidecum independente de „puterea aflată la putere”pentru că o astfel de finalitate ar lipsi-o de mari surse de venituri. [...]

Pagina 7 din 7« Prima...34567