Regula neretroactivității nu se limiteză doar la legea de incriminare, ci este incidentă în cazul oricărei legi care poate agrava situația inculpatului (V.Dongoroz, s.a.,Explicații…, vol.II). […]
|
||||||
|
Un Parchet General care își televizează anchetele, care strânge dovezi exclusive din interceptări telefonice și filmări de cancan, care instrumentează cazuistica prin interpuși de presă… Apropo, am văzut vreo anchetă în curs care să sancționeze drastic acele ” interceptări” ajunse eterne ”accidental” și ”pe surse” în presă? Unde sunt anchetele penale instrumentate pe probe materiale, altele decât interceptările telefonice…Acesta este doar un exemplu, din păcate, de instrumentare politică a Ministerului Public […] CEDH,in Cauza Begu: 1. declară, în unanimitate, cererea admisibilă în ceea ce priveşte capetele de cerere întemeiate pe art. 5 § 3 din Convenţie cu privire la nemotivarea arestării preventive şi pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie; 2. declară, cu majoritate, cererea inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere; 3. hotărăşte, cu 6 voturi la unu, că a fost încălcat art. 5 § 3 din Convenţie în perioada ulterioară Hotărârii tribunalului militar din 14 septembrie 2001; 4. hotărăşte, în unanimitate, că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. […] În concluzie, punerea în libertate este subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere. Scopul acestei garanţii este unic, acela de a asigura prezentarea unei persoane, într-o cauză, la audieri, şi nu altul. Persoana arestată preventiv are dreptul sa ceară punerea sa în libertate provizorie, sub controlul judiciar sau pe cauţiune, în mod necondiţionat. Modificările legislative vor fi întotdeauna mai lente decât activitatea judiciară. Separaţia puterilor în stat obligă autoritatea ce se va numi odată autoritatea judiciară, şi nu judecătorească, să facă act de dreptate. Judecătorul va trebui să aplice el în mod direct dispoziţiile actelor internaţionale, ale acquis-lui comunitar, ale CEDH şi ale Constituţiei. Acest fapt nu însemnă că va creşte rolul precedentului judiciar ca izvor de drept, ci pur şi simplu, aplicarea corectă a legii aflată în vigoare. Potrivit art. 23 din Constituţie, libertatea individuală poate fi îngrădită numai în anumite limite printre care nu figurează obligaţia de a nu părăsi localitatea sau ţara. Acestea pot fi privite ca obligaţii în cadrul liberării provizorii. Credem că acesta asigură un viitor absolut instituţiei. Şi numai pe această linie ( D. Ciuncan, Liberarea provizorie pe cauțiune și sub control judiciar, p. 261). Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere, iar nu unor condiţii de fond. […] Piaţa de capital din România se găseşte la o răscruce de drumuri. România nu mai poate continua în modul în care lucrurile s-au desfăşurat în ultima perioadă şi este nevoie de reformă. Poate nu va fi nevoie de multe schimbări în cadrul legislativ, dar clienţii şi intermediarii au nevoie de un proces clar de reconstrucţie. Codul deontologic al activităţii de intermediere financiară nu permite garantarea unor câştiguri sigure investitorilor. Investitorii sunt sfătuiţi să se adreseze numai societăţilor de servicii de investiţii financiare autorizate de C.N.V.M., a căror existenţă poate fi verificată pe website-ul instituţiei. […] În cazul în care părţile au fost de bună credinţă cu ocazia încheierii contractului, nu se poate reţine existenţa unei acţiuni frauduloase de inducere în eroare şi deci nici săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii. […] RĂSPUNDEREA PENALĂ A PERSOANEI JURIDICE Societas delinquere non potest[1]. Persoanele juridice pot fi trase la răspundere pentru fapte penale săvârşite în numele lor de orice persoană, care acţionează fie individual, fie în calitate de membru al unui organ al respectivei persoane juridice, ce […] Modificarea unui act normativ constă în schimbarea expresă a textului unora sau mai multor articole ori alineate ale acestuia şi în redarea lor într-o nouă formulare. […] Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg să nu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare. De aceea, neparticiparea la referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o formă de exprimare a voinţei politice a cetăţenilor şi de participare la viaţa politică. […] DETAŞAREA MAGISTRAȚILOR COMUNICAT al Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII privind hotărârea Secţiei pentru judecători a CSM asupra cererii de detaşare la Ministerul Justiţiei, în vederea numirii în funcţia de ministru al justiţiei a doamnei judecător Mona Maria PIVNICERU, membru ales al CSM […] |
||||||
|
Copyright © 2020 Dorin CIUNCAN - All Rights Reserved |
||||||