ABUZUL ÎN SERVICIU ÎN NOUA REGLEMENTARE, Activitatea avocaţilor

Activitatea avocaţilor poate fi sancționată penal, în sensul pretinselor infracţiuni de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, întrucât legea, referitor existenţa unui subiect activ calificat, a extins calificarea, de exemplu atunci când acesta are o însărcinare pentru un serviciu de interes public. […]

REGLEMENTAREA UNOR PREVEDERI LEGALE CARE SĂ AIBĂ CA EFECT ÎNCĂLCAREA UNUI DREPT

În cazul termenelor legale pentru introducerea acţiunii în contencios administrativ, legiuitorul a intervenit pentru a corecta reglementările anterioare, urmând însă, ca şi în cazul termenelor legale specifice procedurii prealabile, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, să procedeze în acelaşi sens, pentru îndepărtarea viciului de constituţionalitate şi armonizarea prevederilor legii în ansamblul său.Curtea Constitutionala admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, şi constată că textul de lege este neconstituţional în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept decât destinatarul actului. […]

DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM , COMPETENȚA DUPĂ VALOARE

Forma actuală a legii a renunțat la ideea compenenței valorice,după Legea nr. 202 din 25 octombrie 2010. […]

TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE

Deși raportul de cauzalitate rezultă din săvârşirea faptei, pentru existența infracțiunii, se impune stabilirea unei legături de cauzalitate între elementul material şi urmarea imediata. […]

VIORICA COSTINIU . INCOMPATIBILITATI

VIORICA COSTINIU . INCOMPATIBILITATI

Direcţia Naţionala Anticorupţie a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa ia masuri corespunzătoare pentru a înlătura suspiciunea cu privire la “aparenta de afectare a imparțialității soluţionării dosarelor DNA de către judecătoarea Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel Bucureşti ca urmare “a resentimentelor” acesteia, după arestarea si trimiterea in judecata […]

EXPERTIZA ÎNREGISTRĂRILOR AUDIO , O ÎNREGISTRARE ORIGINALĂ

și înregistrarile de pe (din) server, sunt tot copii, în materialitatea lor. De fapt nu există original, în materialitatea lui. Formularea legii penale este greșită. Legea penală ar trebui să prevadă că prima descărcare de pe server, autentificată prin semnătură electronică, poate fi folosită ca probă. […]

DETURNARE DE FONDURI, INFRACTIUNI DE CORUPȚIE, INFRACŢIUNEA ÎMPOTRIVA INTERESELOR FINANCIARE ALE COMUNITĂŢII EUROPENE, PUBLIC, PREPUŞENIE, RAPORT DE MUNCĂ

DETURNARE DE FONDURI, INFRACTIUNI DE CORUPȚIE, INFRACŢIUNEA ÎMPOTRIVA INTERESELOR FINANCIARE ALE COMUNITĂŢII EUROPENE, PUBLIC, PREPUŞENIE, RAPORT DE MUNCĂ

Constituie infracţiune folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate […]

INFRACȚIUNILE ELECTORALE

1. Abrogarea unor texte de incriminare din legislaţia specială, ca urmare a cuprinderii acestora în Partea specială a noului Cod penal, pentru evitarea paralelismelor de reglementare. Pot fi menţionate în acest sens: – art. 52 – 58 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 14 octombrie 2003, ale cărui dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 388 din Codul penal (frauda la votul electronic); – art. 107-114 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 22 – 229 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; – art. 52 – 61 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror dispoziţii au fost preluate de prevederile art. 385 – 393 din Codul penal, reglementând infracţiunile electorale; 2. Abrogarea unor dispoziţii din legislaţia specială pentru înlăturarea suprapunerii inutile a unor texte care protejează aceleaşi valori sociale. Este vorba în acest caz de texte care nu au fost preluate ca atare în Codul penal, dar care reglementează situaţii ce pot fi soluţionate corespunzător pe baza textelor existente în Codul penal sau în alte legi speciale. Cu titlul exemplificativ, menţionăm: – art. 106 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, fapta intrând sub incidenţa prevederilor art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii sau a art. 391 alin. (1) – (2) din Codul penal privind falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale; – art. 84 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, ale cărui dispoziţii se regăsesc în cuprinsul art. 326 din Codul penal privind falsul în declaraţii; 4. Dezincriminarea unor fapte prevăzute în legislaţia specială şi contravenţionalizarea acestora acolo unde este cazul. Respectarea principiului minimei intervenţii care guvernează legislaţia penală a oricărui stat de drept impune recurgerea la mecanismul penal de protecţie doar în situaţiile în care protecţia oferită de reglementările altor ramuri de drept (în speţă, de drept contravenţional) este insuficientă. Cu titlu exemplificativ menţionăm: – fapta prevăzută la art. 55 alin. (1) teza I din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, a fost contravenţionalizată într-o formă mai largă, fiind introdusă o nouă literă f) în cuprinsul art. 49 din lege. Astfel, în mod unitar, această faptă este reglementată contravenţional în toată legislaţia electorală; – art. 110 alin. (1) teza I din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, a fost contravenţionalizată într-o formă mai largă, fiind introdusă o nouă literă ţ) în cuprinsul art. 103 din lege. Astfel, în mod unitar, această faptă este reglementată contravenţional în toată legislaţia electorală; – art. 36 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, incriminarea fiind mult prea largă, iar pericolul social al faptei nu sugerează necesitatea intervenţiei dreptului penal; […]

TRIMITEREA CAUZEI SPRE REJUDECARE, CARACTERUL REZONABIL AL PROCEDURII

Trimiterea cauzei spre rejudecare putea continua la nesfârşit, deoarece nicio prevedere legală nu îi putea pune capăt. Deşi Curtea nu este competentă să analizeze modalitatea în care instanţele naţionale au interpretat şi aplicat legea internă, ea consideră totuşi că motivul casărilor succesive cu trimitere spre rejudecare îl reprezintă erorile comise de instanţele inferioare în examinarea cauzei (Wierciszewska împotriva Poloniei, nr. 41.431/98, 25 noiembrie 2003, § 46). Mai mult, repetarea acestor casări denotă o deficienţă de funcţionare a sistemului judiciar. […]

CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ A MEDIATORILOR

Medierea este modalitatea voluntară de soluţionare a conflictelor dintre două sau mai multe persoane, pe cale amiabilă, cu sprijinul unei terţe persoane neutre, calificate şi independente, printr-o activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în domeniu . Regulile privind conduita etică şi deontologia profesională sunt obligatorii pentru toţi mediatorii. […]

Pagina 14 din 21« Prima...10121314151620...Ultima »