ÎNCHEIEREA DE ŞEDINŢĂ ȘI NULITATEA ABSOLUTĂ

Potrivit art. 305 din Codul de procedură penală, desfăşurarea procesului în şedinţa de judecată se consemnează într-o încheiere care cuprinde:

a) ziua, luna, anul şi denumirea instanţei;

b) menţiunea dacă şedinţa a fost sau nu publică;

c) numele şi prenumele judecătorilor, procurorului şi grefierului;

d) numele şi prenumele părţilor, apărătorilor […]

SESIZAREA ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ ÎN NOUA LEGISLATIE

Noul  Cod  de procedură penală păstrează structura procedurii anterioare, într-o mai aleasă formulare.   Actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege sunt un mod de sine stătător de sesizare.  Ca atare, obligă,  practic , organul de cercetare penală sesizat […]

CONDUCEREA ŞI SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII ORGANELOR DE CERCETARE PENALĂ DE CĂTRE PROCUROR

Prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 556 din 14 august 2007, Partea I, au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. Aşa cum se precizează acolo, nu s-a intenţionat ca noul Cod de procedură penală să conţină soluţii originale […]

DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE ÎN NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

Pentru a răspunde cerinţei de desfăşurare cu celeritate a procesului penal, se dorește o simplificare a etapei de urmărire penală, inclusiv prin prisma reaşezării rolului procurorului de a conduce şi supraveghea această activitate, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, precum şi introducerea principiului oportunităţii.

Procedura […]

DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE ÎN NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

Pentru a răspunde cerinţei de desfăşurare cu celeritate a procesului penal, se dorește o simplificare a etapei de urmărire penală, inclusiv prin prisma reaşezării rolului procurorului de a conduce şi supraveghea această activitate, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, precum şi introducerea principiului oportunităţii.

Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică şi necontradictorie.

[…]

EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PENALE

Reglementările privind executarea hotărârilor penale din Codul nou de procedură penală au în vedere și dispoziţiile noului Cod penal, înscriindu-se astfel într-un tot unitar şi conţinând trimiteri la elementele de noutate introduse în partea generală a acestui cod. Astfel, s-a avut în vedere, pe de o parte, introducerea instituţiilor nou reglementate în textele noului Cod penal – spre exemplu, pedeapsa complementară a afişării sau publicării hotărârii de condamnare (art. 145 din Codul penal ), amânarea aplicării pedepsei (art. 83-90), înlocuirea pedepsei amenzii cu munca în folosul comunităţii., iar pe de altă parte, eliminarea instituţiilor care nu îşi au corespondent în noul cod penal ori care nu mai sunt funcţionale – spre exemplu, dispoziţiile referitoare la executarea pedepsei la locul de muncă ori cele referitoare la executarea pedepsei de către militari, înlocuirea răspunderii penale. […]

AMÂNAREA EXECUTĂRII PEDEPSEI ÎNCHISORII SAU A DETENŢIUNII PE VIAŢĂ ȘI NOUA PROCEDURĂ PENALĂ

Reglementările privind executarea hotărârilor penale din Codul nou de procedură penală au în vedere și dispoziţiile noului Cod penal, înscriindu-se astfel într-un tot unitar şi conţinând trimiteri la elementele de noutate introduse în partea generală a acestui cod. Astfel, s-a avut în vedere, printre […]

DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE ȘI MICA REFORMĂ

Începerea urmăririi penale  este reglementată în art. 228 din Codul de procedură penală. Organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute în art. 221 dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii […]

DREPTUL DE PROPRIETATE . PROTECŢIA SOCIALĂ A CHIRIAŞILOR

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 18 mai 2010 a fost publicată Hotărârea din 7 februarie 2008, definitivă la 7 mai 2008,   pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului   în Cauza Arsenovici împotriva României (Cererea nr. 77.210/01).  Curtea a constatat că o ingerinţă a autorităţii publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor trebuie să fie legală. Ingerinţa în dreptul de proprietate trebuie nu numai să urmărească un “scop legitim”, conform cu “interesul general”, ci şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit, prin orice măsură aplicată de stat, inclusiv măsurile menite să reglementeze folosinţa bunurilor unui individ.  Legea nr. 17/1994 era lipsită de precizie, ea nu prevedea nicio procedură prin care foştii proprietari, cărora li s-au restituit bunurile naţionalizate după intrarea în vigoare a legii, puteau încheia contracte de închiriere în scop locativ cu foştii chiriaşi ai statului şi nici nu conţinea vreo sancţiune în caz de refuz al acestora din urmă de a-i recunoaşte ca proprietari şi de a încheia contracte de închiriere.  Autorităţile erau obligate să pună la punct proceduri sau mecanisme legislative previzibile şi coerente, prevăzând anumite garanţii pentru ca punerea lor în aplicare şi incidenţa lor asupra dreptului de proprietate al locatorului să nu fie nici arbitrare, nici imprevizibile .  Legea nr. 17/1994 nu numai că a prelungit cu 5 ani contractele de închiriere ale vechilor chiriaşi, dar a şi menţinut în această perioadă aceleaşi condiţii contractuale fixate prin legea nr. 5/1973, inclusiv baremul de calcul al chiriei, fără a ţine cont de inflaţia puternică pe care o cunoştea ţara .  Restricţiile suferite de reclamantă timp de mai mulţi ani în ceea ce priveşte folosinţa apartamentului său, şi în special imposibilitatea în care s-a aflat de a-i obliga pe ocupanţii acestuia să îi plătească o chirie din cauza prevederilor defectuoase şi a lacunelor constatate în legea nr. 17/1994 şi în O.U.G. nr. 40/1999, nu au menţinut un just echilibru între protecţia dreptului individului la respectarea bunurilor sale şi cerinţele interesului general. Continue reading DREPTUL DE PROPRIETATE . PROTECŢIA SOCIALĂ A CHIRIAŞILOR

MIJLOACE MATERIALE DE PROBĂ, RIDICARE DE OBIECTE, UTILIZAREA INFORMAŢIILOR STOCATE ELECTRONIC

1. – Complexitatea informaţiilor pe care le relevă probele în procesul penal este pe măsura diversităţii mijloacelor de probă şi a procedeelor tehnice, aşa cum apar ele în viaţa concretă.

Potrivit principiului actori incubit probatio, procurorul are obligaţia de a manifesta o deosebită grijă în privinţa administrării probelor în acuzare şi în […]

Pagina 17 din 21« Prima...10151617181920...Ultima »