INFRACŢIUNI DE CORUPŢIE ŞI DE SERVICIU COMISE DE ALTE PERSOANE

Plecând de la evidența cadrului juridic, coerent și perfect aplicabil, nu putem să nu remarcăm puținătatea jurisprudenței în raport de realitatea zbaterii vădite a grupurilor de presiune în a-și urmări interesele private – mai mult politice și, indirect, și de ultimă instanță, economice. Iese în relief implicarea mult prea restrânsă a mediului de afaceri în a-și urmări în mod transparent interesele legale prin mijloace judecătorești, așteptând, parcă, mișcarea legiuitorului. Corpul legiuitor se înfățișează ca purtător de cuvânt al unor manopere particulare; chiar dacă acestea nu sunt de natură obscură, lipsa de transparență și de dezbatere caracterizează viața publică a cetății ca fiind cel puțin minimală. Concluzia ne conduce la un conglomerat caracterizat prin lipsa de participare vădită a mediului cetățenesc, la o fractură gravă a societății, apărând cel puțin un trist dezinteres național, pe care îl percepem ca periculos pentru a marca locul și rolul nostru european. [...]

APLICAREA LEGII ANTICORUPȚIE ÎN MEDIUL DE AFACERI

Corupția se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului și compromite stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentul moral al societății. În consecință, în ultima perioadă, politica penală declarată a statului a fost aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupției, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracțiunilor de corupție la toate nivelurile autorităților și instituțiilor statului. Legiuitorul nu a exclus din sfera subiectului activ al infracţiunii de luare de mită funcţionarii privaţi. Aceeaşi faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe variante, agravate sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevăzute de legea penală în configuraţia tipică, deosebindu-se de aceasta prin anumite elemente circumstanţiale. Curtea Constituțională a stabilit că standardul constituțional de protecție a libertății individuale impune ca limitarea acesteia să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de limitare a acestei valori constituționale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis și previzibil aceste cazuri; în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. [...]

STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR

Magistrații răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii (nr.303/20004).Chiar dacă reglementarea poate fi înbunătățită, considerăm că ea este suficient de clară, întreagă și lămuritoare. Așa, de exemplu, exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă poate fi uneori abatere disciplinară , dar acest fapt nu împiedică antrenarea răspunderii. există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual. Orice fel de presiune asupra legiuitorului excede cadrul administrativ, trecând în sfera presiunilor politice. [...]

Abuzul în serviciu

Prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. Prin lege penală se înțelege orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege (art. 173 C. pen.). În schimb, sintagma “ îndeplinește prin încălcarea legii” face referire la sensul general dat noțiunii de lege, primar sau secundar . Dar orice adăugare la norma de baza nu poate depăși înțelesul primar al textului esențial; acestea sunt date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului și se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă. [...]

SERVICIILE SECRETE ALE STATULUI NU SUNT ORGANE DE URMĂRIRE SAU DE CERCETARE PENALĂ, NEFIIND PREVĂZUTE CA ATARE ÎN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

în ciuda acestei jurisprudențe europene, instanțele naționale continuă să motiveze intervenția judiciară și a altor organe. Includerea altor organe specializate ale statului în rândul celor care au atribuții de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică poate fi democratică, dacă este necesară și legitimă, în măsura în care activitățile desfășurate în condițiile Codul de procedură penală sunt proporționale cu scopul urmărit. SERVICIILE SECRETE ALE STATULUI NU SUNT ORGANE DE URMĂRIRE SAU DE CERCETARE PENALĂ, NEFIIND PREVĂZUTE CA ATARE ÎN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ [...]

GENOCIDUL. IMPRESCRIPTIBILITATE. LEGEA MAI FAVORABILĂ

Convenția N.U. asupra imprescriptibilității crimelor de război și a crimelor contra umanității, ratificată prin Decretul nr. 547/1969 impune statelor să asigure imprescriptibilitatea crimelor menționate, iar, acolo unde în acest domeniu ar exista o prescripție, în virtutea legii sau altfel, ea va fi abolită (shall be abolished – art. IV ). În dreptul intern (art. 153 alin. 2 lit. a C. pen. ), prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, indiferent de data la care au fost comise. Textul este în vigoare de la data noului cod ( Legea nr. 286/2009). Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile (art. 15 alin. 2 din Constituție). [...]

ABUZ ÎN SERVICIU. PERSOANA JURIDICĂ. PARTICIPAȚIE

Evoluția oscilantă a jurisprudenței nu se datorează (fluctuației sau insuficiențelor) legislației. Trăsăturile generale , elementele constitutive ale infracțiunilor trebuie probate în mod punctual de către organele de urmărire penală. Putem observa că sursa prejudicierii unor importante patrimonii corporatiste provine din lipsa auditului, a insuficienței controlului superior, cu rol preventiv, efectuat la timp și cu strictețe; nu e de vină, mai întâi, cel care fraudează, ci acela care tolerează încălcarea iresponsabilă a legii, de la orice nivel. [...]

SUSPICIUNE REZONABILĂ

Procesul penal presupune existenţa unor condiții expres reglementate prin lege, referitoare la existența unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză v/a săvârși/t o infracțiune sau se/va sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. Reţinerea sau arestarea unei persoane nu trebuie impusă niciodată cu scopul de a o determina să-şi recunoască vina sau să dea declaraţii împotriva altor persoane sau pentru a obţine fapte sau informaţii, care ar putea constitui drept bază pentru bănuiala rezonabilă împotriva acesteia. [...]

EFECTUAREA DE OPERAŢIUNI FINANCIARE, CA ACTE DE COMERŢ

Acţiunea în răspundere împotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor şi a altor persoane care au acţionat în calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de către aceştia prin încălcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, aparţine, în numele persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerută de lege, iar în lipsă, cu majoritatea cerută de prevederile statutare. [...]

SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ

o variantă de interpretare, pe care o prezentăm şi ca lege ferenda. Modificarea adusă prin art. X din Legea nr. 281/2003 priveşte doar activitatea judiciară, şi nu şi aceea extrajudiciară , privind strict securitatea naţională, fără implicaţii penale, procesuale. Dealtfel, în această situaţie, prevenind abuzurile, controlul independent, deşi nu ar veni de la o instanţă, – căci nu vorbim de o urmărire penală – ar exista, venind din partea CSAT, organism administrativ exterior . Dar, în această interpretare, nu am avea cum să folosim interceptările în procesul penal, pentru că nu au caracter procesual penal legal, nefiind autorizate sub regimul dreptului procesual penal; s-ar putea folosi doar indirect informaţii obţinute pe această cale. Serviciul tehnic al D. N. A. trebuie să acţioneze numai în condiţiile prestabilite de Codul de procedură penală, ca organ de punere în executare a autorizării supravegherii tehnice. Aducerea înregistrărilor în parchet sau în instanţă ar contraveni legislaţiei secretului de stat. Dealtfel, întreaga activitate nu trebuie desfăşurată în calitate de organe de cercetare specială, pentru că activitatea organelor de cercetare specială se desfăşoară , evident, în raport de exigenţele codului de procedură penală. Reglementarea legală poate fi susceptibilă de a genera abuzuri în activitatea practică. Fără standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate şi confidenţialitate care să poată fi controlate efectiv, legea poate fi folosită antrenând contradicţii iremediabile în aplicarea practică. [...]

Pagina 3 din 191234510...Ultima »