MARTORII ACUZĂRII, INTEROGARE, URMĂRIRE PENALĂ, CONFRUNTARE CU MARTORI, AVOCAT, PARTICIPARE LA DEZBATERI, ASIGURAREA SUBSTITUIRII

Paragraful 1 din art. 6, combinat cu paragraful 3, obligă statele contractante să ia măsuri pozitive ce constau în special în a-i permite acuzatului să interogheze sau să obţină interogarea martorilor acuzării.instanţele naţionale şi-au întemeiat soluţia de condamnare a domnului Hejja nu numai pe declaraţiile martorilor, ci şi pe declaraţia sa din cursul urmăririi penale,ASUPRA CĂREIA NU A REVENIT.. [...]

FALS ÎN DECLARATII DIN EROARE

FALS ÎN DECLARATII DIN EROARE

Tribunalul București a admis, pe 18 noiembrie 2011, recursul procurorilor împotriva deciziei magistraților de la Judecătoria Sectorului 1, prin care profesorul de sport de la Liceul “Jean Monnet”, acuzat ca ar fi întreținut relații sexuale cu o elevă minoră, a fost lăsat în libertate. în acea dată, [...]

DREPTUL LA INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE PROCEDURALE. NORME CU PRIVIRE LA DREPTURILE LOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR PENALE ȘI LA ACUZAREA CARE LE ESTE ADUSĂ

Părerea noastră este că şi înainte şi după 1 februarie 2014, supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale. Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune/ dispunea începerea urmăririi penale cu privire la faptă ( Art. 305 – Începerea urmăririi penale). Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Până la identificarea infractorului, supravegherea tehnică poate fi dispusă(art. 150)/aprobată (art. 152, 170, 191)/încuviinţată (art.153, 154) cu privire la faptă. Dacă ea există! Sau se ”pregăteşte o infracţiune” ( de exemplu, art.154). [...]

DOSARUL POȘTA ROMÂNĂ, ABUZ ÎN SERVICIU ÎN FORMĂ CALIFICATĂ

Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, în 24 ianuarie 2014 în dosarul Poșta Română, în care au fost judecați foștii miniștri Tudor Chiuariu și Nagy Zsolt, alături de fostul director al Poștei, Mihai Toader, precum şi Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategica al CNPR. [...]

PRINCIPIUL SEPARAŢIEI ŞI ECHILIBRULUI PUTERILOR – LEGISLATIVĂ, EXECUTIVĂ ŞI JUDECĂTOREASCĂ – ÎN CADRUL DEMOCRAŢIEI CONSTITUŢIONALE

Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat impune autorităţilor publice exercitarea atribuţiilor proprii stabilite de lege, fără vreo imixtiune ÎN COMPETENŢA altei autorităţi publice. Este de esenţa autorităţii administrative să exercite funcţia publică de realizare în concret a prevederilor legale ce au ca finalitate satisfacerea intereselor legitime ale cetăţeanului, fără o atitudine subiectivă, de parţialitate, nejustificată[21]. Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat este afectat printr-o încălcare obiectivăde către un funcţionar public- civil servants- a exigenţelor de imparţialitate, întrucât este vorba de încrederea pe care justiţiabilii trebuie să o aibă în tribunale[22]. În cadrul libertăţii de exprimare a funcţionarilor, drepturile şi responsabilităţile dobândesc o greutate deosebită[23]. Morala are dreptul să pretindă demnitarilor să fie loiali principiilor constituţionale, fără distincţie între activitatea profesională, viaţa politică sau privată. principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat impune autorităţilor publice exercitarea atribuţiilor proprii stabilite de lege, fără vreo imixtiune ÎN COMPETENŢA altei autorităţi publice. Este de esenţa autorităţii administrative să exercite funcţia publică de realizare în concret a prevederilor legale ce au ca finalitate satisfacerea intereselor legitime ale cetăţeanului, fără o atitudine subiectivă, de parţialitate, nejustificată[21]. Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat este afectat printr-o încălcare obiectivăde către un funcţionar public- civil servants- a exigenţelor de imparţialitate, întrucât este vorba de încrederea pe care justiţiabilii trebuie să o aibă în tribunale[22]. În cadrul libertăţii de exprimare a funcţionarilor, drepturile şi responsabilităţile dobândesc o greutate deosebită[23]. Morala are dreptul să pretindă demnitarilor să fie loiali principiilor constituţionale, fără distincţie între activitatea profesională, viaţa politică sau privată. [...]

PROIECT DE LEGE PENTRU ABROGAREA ART. 74 exponent 1 DIN CODUL PENAL, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 741 DIN CODUL PENAL, PRINCIPIUL EGALITĂŢII CETĂŢENILOR ÎN FAŢA LEGII – ART. 16 ALIN. (1) DIN CONSTITUŢIE, IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

proiectul ar fi produs efectele unei dezincriminări pentru anumite fapte penale săvârşite de anumite persoane, de la data comiterii lor şi până la data intrării în vigoare a NCP. [...]

CASETELE DE VALORI

La închirierea casetelor de valori răspunderea băncii intervine doar în cazul neglijenţei proprii sau alături de angajaţii proprii. [...]

RĂSPUNDEREA PENTRU COMENTARIILE POSTATE PE PAGINI WEB DE CĂTRE VIZITATORII ACESTORA, ÎNCĂLCAREA DREPTULUI LA LIBERA EXPRIMARE

Un operator profesionist, una dintre cele mai mari portaluri de ştiri de pe Internet în Estonia care rula pe o bază comercială, a luat măsuri insuficiente pentru a evita deteriorarea reputaţiei și pentru a asigura o posibilitate reală ca autorii de comentarii să fie traşi la răspundere; el este responsabil pentru comentariile defăimătoare postate.A existat o violare a articolului 10 al Convenției. Nu este suficientă măsura corectării automate prin înlăturarea doar a termenilor obsceni; la cererea expresă a persoanei ce se consideră vătămate site-ul are obligaţia de a înlătura, ideea defăimătoare,dar utilizatorii de Internet pot să nu dezvăluie identitatea comentatorilor.(§ 92 CEDO,Delfi). [...]

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL

Exigenţa egalităţii armelor, în sensul unui echilibru just între părţi, implică obligaţia de a oferi fiecărei părţi o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza – inclusiv probele – în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de dezavantaj net în comparaţie cu adversarul său. Procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate. Urmărirea nu este secretă, ci confidenţial, fără publicitatea specifică judecăţii; nu poate fi secret ceea ce ştiu toţi martorii, experţii, interpreţii cauzei, toate persoanele chemate ca martori asistenţi, persoanele care asistă la cercetări locale sau la percheziţii şi în fine toţi apărătorii. În cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului. Articolul 6 § 1 CEDO prevede că organele procuraturii trebuie să prezinte apărării toate probele materiale aflate în posesia lor, atât pentru, cât și împotriva acuzatului. [...]

TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE

Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. [...]

Pagina 5 din 19« Prima...3456710...Ultima »