CORUPTIA POLITICĂ PRIN ABUZUL DE RESURSE PUBLICE

Infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane importante în stat (cum este cazul preşedintelui celui mai mare partid politic, prim ministru în funcţie şi candidat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român) nu sunt de regulă comise în prezenţa mai multor persoane, ci în condiţii de maximă clandestinitate, fapt care aproape exclude de plano existenţa unor mărturii relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie .”O asemenea situaţie nu poate însă prin ea însăşi să conducă la concluzia nevinovăţiei persoanei cercetate, instanţa fiind obligată să stabilească în urma unui raţionament logico-juridic, dacă materialul probator administrat în cauză, prin prisma elementelor de fapt pe care le oferă, susţine sau nu o asemenea soluţie”[26] . Sunt indicii temeinice atunci când din datele sau împrejurările existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta (Art. 681 C. pr. pen. ). Faptele probatorii permit formularea unor deducţii logice privind aspecte ale rezolvării cauzei [...]

JUDECATA ÎN MOD ECHITABIL

Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei. [...]

CONDAMNĂRILE CU CARACTER POLITIC ŞI MĂSURILE ADMINISTRATIVE ASIMILATE ACESTORA, PRONUNŢATE ÎN PERIOADA 6 MARTIE 1945 – 22 DECEMBRIE 1989

CEDO a adoptat o poziţie moderată prin acordarea unor sume rezonabile, cu titlu de reparaţie morală, invocând, cu titlu de exemplu, “Cauza Ţarălungă, Cauza Temeşan sau Cauza Oancea. acordarea de despăgubiri pentru daune morale este la libera apreciere a legiuitorului. [...]

GARANŢII PROCEDURALE PREVĂZUTE DE ART. 6§3, PROCES ECHITABIL, EGALITATEA ARMELOR, PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITĂțII, CALITATEA INFORMAŢIEI, INTEROGAREA MARTORILOR ACUZĂRII

CEDO mpune statelor să-şi organizeze sistemul judiciar în asemenea manieră încât instanţele să poată respecta fiecare dispoziţie a sa, inclusiv obligaţia de a statua într-un termen rezonabil. [...]

MARTORII ACUZĂRII, INTEROGARE, URMĂRIRE PENALĂ, CONFRUNTARE CU MARTORI, AVOCAT, PARTICIPARE LA DEZBATERI, ASIGURAREA SUBSTITUIRII

Paragraful 1 din art. 6, combinat cu paragraful 3, obligă statele contractante să ia măsuri pozitive ce constau în special în a-i permite acuzatului să interogheze sau să obţină interogarea martorilor acuzării.instanţele naţionale şi-au întemeiat soluţia de condamnare a domnului Hejja nu numai pe declaraţiile martorilor, ci şi pe declaraţia sa din cursul urmăririi penale,ASUPRA CĂREIA NU A REVENIT.. [...]

FALS ÎN DECLARATII DIN EROARE

FALS ÎN DECLARATII DIN EROARE

Tribunalul București a admis, pe 18 noiembrie 2011, recursul procurorilor împotriva deciziei magistraților de la Judecătoria Sectorului 1, prin care profesorul de sport de la Liceul “Jean Monnet”, acuzat ca ar fi întreținut relații sexuale cu o elevă minoră, a fost lăsat în libertate. în acea dată, [...]

DREPTUL LA INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE PROCEDURALE. NORME CU PRIVIRE LA DREPTURILE LOR ÎN CADRUL PROCEDURILOR PENALE ȘI LA ACUZAREA CARE LE ESTE ADUSĂ

Părerea noastră este că şi înainte şi după 1 februarie 2014, supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale. Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune/ dispunea începerea urmăririi penale cu privire la faptă ( Art. 305 – Începerea urmăririi penale). Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Până la identificarea infractorului, supravegherea tehnică poate fi dispusă(art. 150)/aprobată (art. 152, 170, 191)/încuviinţată (art.153, 154) cu privire la faptă. Dacă ea există! Sau se ”pregăteşte o infracţiune” ( de exemplu, art.154). [...]

DOSARUL POȘTA ROMÂNĂ, ABUZ ÎN SERVICIU ÎN FORMĂ CALIFICATĂ

Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, în 24 ianuarie 2014 în dosarul Poșta Română, în care au fost judecați foștii miniștri Tudor Chiuariu și Nagy Zsolt, alături de fostul director al Poștei, Mihai Toader, precum şi Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare Strategica al CNPR. [...]

PRINCIPIUL SEPARAŢIEI ŞI ECHILIBRULUI PUTERILOR – LEGISLATIVĂ, EXECUTIVĂ ŞI JUDECĂTOREASCĂ – ÎN CADRUL DEMOCRAŢIEI CONSTITUŢIONALE

Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat impune autorităţilor publice exercitarea atribuţiilor proprii stabilite de lege, fără vreo imixtiune ÎN COMPETENŢA altei autorităţi publice. Este de esenţa autorităţii administrative să exercite funcţia publică de realizare în concret a prevederilor legale ce au ca finalitate satisfacerea intereselor legitime ale cetăţeanului, fără o atitudine subiectivă, de parţialitate, nejustificată[21]. Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat este afectat printr-o încălcare obiectivăde către un funcţionar public- civil servants- a exigenţelor de imparţialitate, întrucât este vorba de încrederea pe care justiţiabilii trebuie să o aibă în tribunale[22]. În cadrul libertăţii de exprimare a funcţionarilor, drepturile şi responsabilităţile dobândesc o greutate deosebită[23]. Morala are dreptul să pretindă demnitarilor să fie loiali principiilor constituţionale, fără distincţie între activitatea profesională, viaţa politică sau privată. principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat impune autorităţilor publice exercitarea atribuţiilor proprii stabilite de lege, fără vreo imixtiune ÎN COMPETENŢA altei autorităţi publice. Este de esenţa autorităţii administrative să exercite funcţia publică de realizare în concret a prevederilor legale ce au ca finalitate satisfacerea intereselor legitime ale cetăţeanului, fără o atitudine subiectivă, de parţialitate, nejustificată[21]. Principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat este afectat printr-o încălcare obiectivăde către un funcţionar public- civil servants- a exigenţelor de imparţialitate, întrucât este vorba de încrederea pe care justiţiabilii trebuie să o aibă în tribunale[22]. În cadrul libertăţii de exprimare a funcţionarilor, drepturile şi responsabilităţile dobândesc o greutate deosebită[23]. Morala are dreptul să pretindă demnitarilor să fie loiali principiilor constituţionale, fără distincţie între activitatea profesională, viaţa politică sau privată. [...]

PROIECT DE LEGE PENTRU ABROGAREA ART. 74 exponent 1 DIN CODUL PENAL, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 741 DIN CODUL PENAL, PRINCIPIUL EGALITĂŢII CETĂŢENILOR ÎN FAŢA LEGII – ART. 16 ALIN. (1) DIN CONSTITUŢIE, IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ

proiectul ar fi produs efectele unei dezincriminări pentru anumite fapte penale săvârşite de anumite persoane, de la data comiterii lor şi până la data intrării în vigoare a NCP. [...]

Pagina 5 din 20« Prima...345671020...Ultima »