PROCEDURĂ PENTRU NOII ŞEFI AI PARCHETELOR: TRANSPARENŢĂ, COMPETENŢĂ, INTEGRITATE

PROCEDURĂ PENTRU NOII ŞEFI AI PARCHETELOR: TRANSPARENŢĂ, COMPETENŢĂ, INTEGRITATE

Dispoziţiile legale care reglementează numirea Procurorului General al PICCJ, procurorului-şef al DNA şi procurorul şef al DICCOT şi a adjuncţilor acestora sunt cuprinse în art. 54 din Legea nr. 303/2004: ministrul justiţiei face o propunere (dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată), secţia de procurori a CSM emite un aviz consultativ, iar preşedintele ţării decide (acesta poate refuza motivat numirea, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului).

În urmă cu 4 ani, când s-a pus problema numirilor la PICCJ şi DNA, am atras public atenţia că ar fi nevoie de o procedură detaliată, transparentă, acceptată de magistraţi şi de public, deopotrivă. Azi, însăşi Comisia Europeană atrage atenţia că e nevoie de o atare procedură (p.23raportul din iulie 2012). O reglementare minimală, în privinţa CSM, se regăseşte în Hot.193/2006 modificată prin Hot.610/10.07.2012. , (http://cristidanilet.wordpress.com, 30/08/2012).

Comisia a invitat România să acționeze imediat în domeniile enumerate mai jos, pentru a rezolva controversele actuale.

1. Respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar[…]:

introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General  și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experiență profesională, integritate  și rezultate pozitive în acțiunea anticorupție; […]

Experții recomandă să se pună un mai mare accent pe introducerea de recursuri în interesul legii și să se încurajeze o practică consecventă în rândul judecătorilor prin publicarea integrală a hotărârilor motivate ale instanțelor, prin discuții periodice de spețe în cadrul tuturor  instanțelor și printr-o promovare activă a consecvenței juridice de către președinții instanțelor și Consiliul Superior al Magistraturii. Factorii  de decizie din sistemul  judiciar ar putea, de asemenea, să acorde o mai mare atenție consecvenței juridice atunci când se fac promovări și numiri în funcție, să confere Inspecției Judiciare un rol în analizarea jurisprudenței inconsecvente, să extindă domeniul de aplicare al ghidului de stabilire a pedepselor și săutilizeze Institutul Național al Magistraturii pentru a face din consecvență o temă principală a formării inițiale și continue.( RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU , Privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare {SWD(2012) 231 final}).

Lasă un răspuns