A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

CONFLICT JURIDIC DE NATURĂ CONSTITUȚIONALĂ DINTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI, PE DE O PARTE, ȘI ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PE DE ALTĂ PARTE. PRINCIPIUL SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STAT. CONTESTAȚIE ÎN ANULARE

Independența justiției poate fi pusă sub semnul îndoielii atunci când persoane cu funcții de demnitate publică fac declarații în spațiul public cu privire la componența completurilor care judecă anumite cauze și la existența unor idei preconcepute (favorabile sau nu părților) ale judecătorilor care compun aceste completuri.

  Pe rolul Curții Constituționale s-a aflat examinarea cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului.

S-a apreciat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, ca unică autoritate legiuitoare, responsabilă pentru stabilirea politicii penale a statului român, și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de adoptarea de către Colegiul de conducere ai acesteia a Hotărârii nr. 89/2018 și de refuzul instanței supreme de aplicare imediată a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 207/2018.§105.

Competența constituțională se realizează doar prin completurile de judecată ce funcționează în cadrul instanței supreme, iar nu prin Colegiul de conducere care are atribuții pur administrative. Prin urmare, se poate vorbi de o încălcare a dreptului de acces la o instanță (§98).

  Noua reglementare a art. 32 din Legea nr. 304/2004, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018, obligă Înalta Curte de Casație și Justiție să reconfigureze compunerea completurilor de 5 judecători, astfel încât toți aceștia să fie desemnați în mod aleatoriu, fără stabilirea unei poziții privilegiate pentru președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Rezultă, astfel, că între Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Parlament, pe de altă parte, „există un grav conflict juridic de natură constituțională, care afectează caracterul statului român ca stat de drept” ( §99)

Acesta cuprinde un membru de drept și 4 trași la sorți, în condițiile în care legea reglementa desemnarea tuturor membrilor completului prin tragere la sorți. După intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, care menținea aceeași soluție legislativă de tragere la sorți a tuturor membrilor completului, prin Hotărârea nr. 89/2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a apreciat că se impune amânarea aplicării Legii nr. 207/2018, până la data de 1 ianuarie 2019[1] (§124 al deciziei).

 În aceste condiții, se poate observa că actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent că este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat în aplicarea acestuia. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se definește ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice[2].

S-a pus în discuție depășirea de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a competenței sale derivate din art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 304/2004 și art. 19 lit. j) din Regulament, prin raportare la art. 32 și 33 din Legea nr. 304/2004. Întrucât actul astfel adoptat este unul administrativ, conținutul său nu poate viza aplicarea și interpretarea legii de procedură; or, modul de desemnare a membrilor Completului de 5 judecători ține tocmai de aplicarea normelor procedurale.

Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu poate prelua atribuții jurisdicționale din chiar sfera de competență primară a puterii Judecătorești” (§127).

 Curtea observă că art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 definește excesul de putere ca fiind “exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor” (§131).

Principiul separației puterilor în stat impune o anumită ordine constituțională, grefată pe activitatea generatoare de norme primare a Parlamentului, celorlalte ramuri ale puterii publice revenindu-le competența de a pune în aplicare aceste norme; numai Curții Constituționale îi este permis să constate neconstituționalitatea acestora și, astfel, să le elimine din fondul activ al legislației primare. În schimb, celelalte autorități publice nu pot completa, modifica, sau abroga actele legislative ale Parlamentului (cu excepția Guvernului, atunci când acționează ca legiuitor delegat), nici prin acte administrative și nici prin hotărâri judecătorești[3] . Fiecare dintre autoritățile publice trebuie să se cantoneze în limitele propriei sale competențe, neputând să își aroge competențe legislative (§135). Se impune a fi evitate situațiile în care o persoană să devină judecătorul propriei cauze – Nemo debet esse iudex in causa sua.

Curtea reține că, la data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 255/2013, care, prin art. 72 pct. 9, a modificat art. 32 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 304/2004; în urma modificării operate, art. 32 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 304/2004 prevedea că “Judecătorii care fac parte din aceste complete [Completurile de 5 judecători – s.n.] sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Totodată, art. 32 alin. (5) din aceeași lege prevedea: “Completul de 5 judecători este prezidat de președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de președintele Secției penale sau de decanul de vârstă, după caz”. Din cele de mai sus, rezultă că art. 32 alin. (4) din lege a reglementat, în mod expres, tragerea la sorți a tuturor membrilor Completului de 5 judecători, fără să facă vreo diferențiere între aceștia și fără să consacre instituția membrului “de drept”. De asemenea, art. 32 alin. (5) din lege a stabilit că președintele sau vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție prezidează completul doar dacă au fost desemnați prin tragere la sorți ca membri ai acestuia, aceeași regulă aplicându-se, evident, și în privința președintelui secției penale. Prin urmare, textul analizat conferă acestora dreptul de a prezida completul în măsura în care sunt desemnați prin tragere la sorți, și nu pe acela de a face parte de drept din complet. „Voința legiuitorului a fost aceea de a aplica regula tragerii la sorți în privința tuturor membrilor completului, în vederea asigurării imparțialității obiective a acestuia și a evitării stabilirii unor raporturi de preeminență între membrii completului ”(§148 al deciziei).

 Înalta Curte de Casație și Justiție, deși a invocat în permanență caracterul neclar și confuz al vechilor norme legale[4], în aplicarea cărora a adoptat Hotărârea nr. 3/2014, prin noua hotărâre a persistat în conduita neloială față de principiile constituționale și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului și, în consecință, a refuzat aplicarea imediată a noii legi procedurale și a decis să aplice vechile texte legale până la data de 31 decembrie 2018, dar și după această dată, din moment ce completurile învestite cu judecarea cauzelor își păstrează componența până la soluționarea definitivă a acestora (154).

Practic, începând cu septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat intrarea în vigoare a legii în urma adoptării unei hotărâri a Colegiului de conducere, menținând, astfel, Completurile de 5 judecători stabilite prin Hotărârea Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 68 din 22 noiembrie 2017, prin care au fost desemnați prin tragere la sorți numai patru din cei cinci membri.

Nulitățile absolute din Codul de procedură prevede în mod expres că “determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată”[5] . Mai mult, art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală indică faptul că „dacă instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii, se poate formula contestație în anulare împotriva unei asemenea hotărâri penale ”(§281) .

Normele procesual penale sunt guvernate de principiul aplicării imediate, acesta vizând atât cauzele în curs de urmărire penală, cât și cele aflate în faza judecății; acest aspect a fost statuat și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 17 septembrie 2009, pronunțată în Cauza Scoppola c Italiei (nr. 2), § 110, prin care Curtea de la Strasbourg a arătat că dispozițiile art. 7 privind legalitatea incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt aplicabile numai cu privire la normele penale de incriminare, în timp ce în domeniul normelor procesuale este aplicabil principiul tempus regit actum[6].   

Curtea constată că legea a intrat în vigoare în cursul anului 2018 și, în lipsa vreunei prevederi care să proroge aplicarea sa pentru anul următor în privința modului de desemnare a membrilor completurilor de 5 Judecători, rezultă că textul art. 32 din lege a intrat în vigoare la trei zile de la publicarea sa, respectiv la data de 23 iulie 2018. În aceste condiții, Înaltei Curți de Casație și Justiție îi revenea obligația constituțională de a aplica legea de îndată ce aceasta a intrat în vigoare, indiferent de materia penală sau extrapenală în care judecă aceste completuri, iar „Colegiul de conducere nu putea face altceva decât să ia măsurile organizatorice necesare aplicării legii” ( §166).

Încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată se sancționează întotdeauna cu nulitatea absolută [a se vedea, în acest sens, art. 281 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală]. Situație este identică și în materie extrapenală, art. 176 pct. 4 și art. 178 alin. (1) din Codul de procedură civilă „sancționând cu nulitate necondiționată și absolută încălcarea normelor procedurale privind compunerea instanței” (§169 al deciziei).

S-a preferat o preluare a unei practici administrative la nivel jurisdicțional, ceea ce s-a convertit într-o încălcare a legii atât la nivel administrativ, cât și la cel jurisdicțional. Completurile de 5 judecători au preluat practica administrativă a Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ignorând ele însele legea.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că “respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităților publice, comportamente și practici constituționale, care își au sorgintea în ordinea normativă constituțională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăți. Altfel spus, această ordine normativă constituțională are o semnificație mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituțională specifică unei comunități naționale. Prin urmare, colaborarea loială presupune, dincolo de respectul față de lege, respectul reciproc al autorităților/instituțiilor statului, ca expresie a unor valori constituționale asimilate, asumate și promovate, în scopul asigurării echilibrului între puterile statului. Loialitatea constituțională poate fi caracterizată, deci, ca fiind o valoare-principiu intrinsecă Legii fundamentale, în vreme ce colaborarea loială între autoritățile/instituțiile statului are un rol definitoriu în implementarea Constituției”[7]  

Instanțele judecătorești, astfel cum sunt reglementate prin Constituție și Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în completuri de judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabilește prin lege, iar cu privire specială asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc prin lege organică.

  Preluarea de către Colegiul de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție a unei atribuțiuni ce vizează ideea de iuris dictio a transformat această entitate administrativă într-una jurisdicțională, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea completului de judecată.

Curtea Constituțională  impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție  să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorți a tuturor celor cinci membri ai acestora,   și nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept[8].

Curtea Constituțională 1. Admite sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013. 2. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 207/2018[9].

La data de 3 ianuarie 2019, au fost trase la sorți trei completuri de judecători în materie penală și trei în materie civilă, spre deosebire de câte două, câte erau până atunci[10].

Noilor completuri desemnate prin tragerea la sorți de joi nu le vor fi repartizate dosare precum cel al lui Liviu Dragnea, Sebastian Ghiță, Toni Greblă sau Călin Popescu Tăriceanu, cauze repartizate deja prin tragerea la sorți din decembrie anul trecut. O primă înfățișare în aceste dosare a avut loc deja în data de 19 decembrie, ele fiind amânate pentru a doua jumătate a lunii ianuarie. Judecătorii CSM au stabilit la finele anului, ca toate dosarele repartizate la completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, în 13 decembrie, să fie judecate în 2019 de aceiași judecători, fără a fi organizată o tragere la sorți și în privința lor. Decizia Secției pentru judecători a CSM se menține chiar dacă, la termenul dosarelor cu noile complete, au fost pronunțate amânări . Următoare tragere la sorți va avea loc la începutul anului 2020.

Secția pentru judecători a CSM a recomandat, la începutul lunii decembrie anul trecut, mărirea numărului acestor completuri de la 4 la 6 (3 în materie penală și 3 în materie civilă). Tot atunci, Secția CSM a explicat procedura pe care Instanța supremă trebuie să o urmeze în privința tragerii la sorți a completurilor de 5 judecători.

După efectuarea tragerii la sorți, toate dosarele aflate în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, de competența completurilor de 5 judecători se repartizează aleatoriu, în sistem informatizat, completurilor nou înființate de 5 judecători. Președintele fiecărui complet ia măsurile urgente în vederea judecării cauzei, inclusiv sub aspectul stabilirii termenului[11].

Este pentru a patra oară în două luni când conducerea Curții supreme trage la sorți componența completurilor de 5 judecători, în materie penală și în materie civilă. Completurile formate la 3 ianuarie, vor judeca dosarele înregistrate începând din ianuarie anul acesta, cel puțin așa a decis Consiliul Superior al Magistraturii. Aceasta înseamnă că toate dosarele de mare corupție cu decizii în primă instanță, dar care nu au fost motivate înainte de finalul lui 2018, vor fi judecate în aceste componențe. E vorba, între altele, de dosarele lui Darius Vâlcov, Alina Bica – ANRP, Mircea Drăghici, Andreea Cosma[12].

Magistrații Curții de Apel București au admis în data de 23 noiembrie cererea lui Liviu Dragnea de a anula decizia ÎCCJ privind tragere la sorți a completurilor de 5 judecători din 9 noiembrie. Decizia nu e definitivă, însă instanța a decis suspendarea executării hotărârii ÎCCJ până la soluția finală.

Magistrații instanței supreme au decis ca 25 de cauze ale completurilor de 5 judecători să fie amânate pe 14 ianuarie, în urma deciziei Curții de Apel București privind anularea tragerii la sorți a completurilor, din 9 noiembrie 2018 „Anulează Hotărârea nr. 137/08.11.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Colegiul de Conducere. În baza art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și republicată, suspendă executarea Hotărârii nr. 137/08.11.2018, emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a cauzei”,[13].  

Magistrații au arătat că întrucât atât în materie penală, cât și extrapenală, sancțiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiționată și, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet și „se aplica de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum și în cele finalizate in măsura in care justițiabilii sunt încă in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzătoare, cat si situațiilor viitoare [14]

Chris Terhes, președintele Coaliției Românilor pentru Combaterea Corupției, susține că toate completurile extrase de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt ilegal constituite. “Nici completele acestea extrase de Tarcea nu sunt legal constituite. ICCJ si-a introdus in propriul regulament un articol care spune ca la selectarea judecătorilor pentru completele de 5 nu intra judecători de anul anterior. O asemenea prevedere nu exista in lege.

Daca legea nu spune ca judecători din anul anterior nu pot fi trași la sorti anul următor, atunci nici Colegiul de conducere nu poate include o asemenea condiție la alegerea judecătorilor din aceste completuri.

Prin urmare, înainte de a se începe extragerea de azi, a văzut cineva cate si ce nume de judecători s-au introdus in acele boluri?

Apoi, uitați-vă pe înregistrare și remarcați un lucru: biletele pentru completele de civil erau împăturate de 4 iar cele din bolul cu penalul in 2.

Ce am văzut azi ca se întâmpla la ICCJ cu alegerea acestor complete e de bezna mintii.

In cazul completelor de 5, pentru a fi totul cu adevărat aleatoriu, fie se trag 5 judecători pentru fiecare dosar, de fata cu pârțile, fie se creează completuri de câte 5 dintre toți judecătorii și apoi se desemnează aleatoriu completul pentru un dosar.

Ce am văzut azi cu extragerea completelor de 5 e o păcăleala si ma mir ca berbecii din politica nu au văzut asta pana acum.

Nu in ultimul rând, sa pui bilete intr-un borcan si sa extragi din el nu e aleatoriu.

Aleatoriu ar fi sa se introducă fiecare nume de judecător într-o bila, bilele intr-un bol, sa se amestece si apoi sa se extragă 5. Ca la Loto”,[15]

Mai mulți magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt nemulțumiți de recomandarea CSM privind Completurile de 5 judecători, pe care o consideră nelegală[16]. Secția pentru judecători a CSM a decis că dosarele repartizate celor 3 C 5-uri trase la sorți pe 13 decembrie 2018, printre care și dosarul liderului PSD, Liviu Dragnea, să rămână și în 2019. ”Recomandarea CSM este nelegală. Legea spune clar, completurile trebuie trase la sorți la începutul fiecărui an! Are prevalență principiul anualității C5-urilor. Practic, CSM a intervenit în soluționarea unor cauze, stabilind administrativ cine judecă. CSM nu are temei legal pentru a interveni în continuare în organizarea C5-urilor. Rolul CSM s-a încheiat când a stabilit regulile pentru 2018, doar acolo aveau temei în decizia CCR paragraful 196. Organizarea C5-urilor trebuie stabilită de instanță, nu pe cale administrativă”[17] .  

În urma deciziei Curții Constituționale, mai mulți condamnați au depus contestații în anulare în cazul sentințelor pronunțate de completurile de 5 judecători. Dan Lupașcu, fost judecător, ex-președinte al Curții de Apel București, fost membru CSM. Dan Lupașcu este avocatul fostului ministru PSD al Economiei, Constantin Niță, aflat în pușcărie după ce a fost condamnat în vară la 4 ani de detenție pentru corupție ; clientul său a introdus o contestație în anulare pe motiv că a fost condamnat de un C5 compus nelegal. Avocatul a cerut pentru clientul său și suspendarea executării pedepsei, adică eliberarea din penitenciar. Contestația lui Niță a fost repartizată C5-ului tras la sorți pe 13 decembrie 2018.

Dan Lupașcu a susținut, referitor la situația dosarelor ajunse la Completurile de 5 judecători ale ICCJ, în faza de apel, că, dacă nu s-au administrat probe, anul viitor vor fi repartizate noilor completuri. „Este o dispută și în teorie și în practică. Vă spun părerea mea. În măsura în care nu s-a administrat nicio probă, nu s-a luat nicio măsură cu influență asupra procesului, în mod normal ar trebui ca dosarul să meargă la un complet tras la sorți pentru 2019. E și o jurisprudență a CEDO care se leagă însă de chestiuni privitoare la administrarea de probe. Instanța va decide care dintre aceste păreri le va împărtăși„, a declarat Dan Lupașcu.

Recent,   au fost anulate toate probele făcute de DNA cu SRI  în dosarul lui Marian Fișcuci, primul patron Tel Drum .

În  procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman nu sunt însă probe obținute de DNA cu SRI, adică interceptări sau filaje.

 Pe 4 septembrie,  a fost trimis dosarul în care fostul vicepremier Gabi Oprea este acuzat de uciderea din culpă a polițistului motociclist Bogdan Gigină la Judecătoria Sectorului 1. În motivare, se arată că „nu există un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu ale lui Gabriel Oprea și fapta de ucidere din culpă”[18].

Astfel, în ultimele săptămâni au obținut decizii de suspendare a executării pedepselor condamnați celebri precum fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fosta șefă a DIICOT Alina Bica, foștii miniștri Dan Șova și Constantin Niță, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, fostul șef ANAF Șerban Pop și omul de afaceri Horia Simu. Toți au fost puși în libertate[19].

Din data de 23 iulie 2018, cel puțin, vor exista hotărâri nule ce vor trebui rejudecate. În termenul de prescripție al faptelor !

23 iulie 2018 – 22 februarie 2019

dciuncan@gmail.com


[1] Hotărârea nr. 89/2018 nu a vizat simple măsuri organizatorice, ci interpretarea şi aplicarea legii în privința legalei compuneri a unei formațiuni de judecată (§ 145).

[2]  §124. Potrivit art. 29 alin. (1) lița. a) teza întâi din Legea nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație şi Justiție aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcționarea administrativă, act administrativ unilateral cu caracter normativ, ca natură juridică.

[3] v şi Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, M. Of. nr. 641 din 3 iulie 2009.

[4] Legiuitorul nu a prevăzut nici norme tranzitorii, care să stabilească o derogare de la norma constituirii la începutul anului a Completurilor de 5 judecători (  §88)

[5] v în acest sens, cu privire la perspectiva istorică a instituției nulității absolute, cu referire la compunerea nelegală a completului, în Codurile de procedură penală din 1936, 1968 şi 2009, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, M. Of.  nr. 566 din 17 iulie 2017, §§ 23, 24 şi 36

[6] §163.  În același sens,  Curtea Constituţională ,   Decizia nr. 178/2018

[7]  Curtea Constituţională ,  Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, M. Of. nr. 877 din 7 noiembrie 2017, § 107.

[8] Curtea reține că prezența decizie se aplică de la data publicării sale, atât situațiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justițiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, câț şi situațiilor viitoare (§199)

  [9] Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalță Curte de Casație şi Justiție, pe de altă parte  Cu opinie separată,  Judecători, Dr. Livia Stanciu si prof. univ. dr. Mircea Stefan Menea,  M. Of.  nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, hțțps://idrepț.ro/Documenț. Opinia separată  consideră că „s-ar fi impus ca instanța de contencios constituțional să constate că în cauză nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalță Curte de Casație şi Justiție, pe de altă parte, deoarece: – Înalță Curte de Casație şi Justiție, prin Colegiul de conducere, nu şi-a arogat puteri, atribuții, competente sau prerogative de legiuitor, ci a aplicat, în  limitele competențelor conferite de lege, dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate prin prevederile Legii nr.255/2013 şi ale Legii nr.207/2018, cu privire la configurația/compunerea completurilor de 5 judecători, în cauză neputând-se, totodată, pune în discuție vreun refuz explicit al instanței supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament; – nu a existat o situație conflictuală între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalță Curte de Casație şi Justiție, pe de altă parte, care să rezide în mod direct din textul Constituției, exercitarea atribuțiilor de către Colegiul de conducere al instanței supreme neputând fi calificată, din punct de vedere juridic, drept o exercitare a unor competente de rang constituțional, acestea nefiind prevăzute expres în Legea fundamentală, ci doar în Legea infraconstituțională nr.304/2004 privind organizarea judiciară, fiind deci atribuții de rang legal;  – în fapt, a fost dedus judecății Curții Constituționale, un conflict clasic de drept administrativ, de competenta unei instanțe judecătorești;  – nu s-a putut stabili o încălcare a principiului cooperării loiale între autorități din partea Înaltei Curți de Casație şi Justiție, întrucât instanța supremă nu a încălcat atribuțiile Parlamentului, forul legislativ exercitând-şi nestingherit competenta de legiferare” Laurențiu Sîrbu ,DOCUMENȚ CCR a motivat decizia cu privire la completele de 5 judecători de la Curtea Supremă, adâncind şi mai țâre confuzia 29 noiembrie 2018,

hțțps://adevarul.ro/news/eveniment/document-ccr-motivat-decizia-privire-completele

[10] hțțps://www.dcnews.ro/o-noua-schimbare-a-completurilor-de-5-judecatori-iccj-tragere-la-sorți

[11] hțțps://www.dcnews.ro/țoader-mesaj-de-ulțima-ora

[12] hțțps://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justiție/astazi-se-trag-din-nou-la-sorti-completurile-de-5-judecatori

[13]hțțps://www.mediafax.ro/social/toațe-procesele-completurilor-de-5-judecatori-inclusiv-cel-al-lui-liviu-dragnea-amanațe-pențru-incepuțul-anului-viițor

[14] http://www.ziare.com/ccr/judecatori/ccr-critica-dur-poziția-inalței-curți-privind-consțițuirea-complețurilor-de-5-judecațori

[15] Vlad Manolache ,  Complet judecători, tragere la sorți. Tegheș: Nu sunt legal constituite

 hțțps://www.dcnews.ro/complet-judecatori, 9 noiembrie 2018

[16] , au explicat G4Media.ro surse de la Înalță Curte de Casație și Justiție.

[17] G4Media.ro

[18] Alin Ionescu , Nemulțumiri la Înalță Curte după recomandarea CSM privind completurile de 5 judecători: ”Este nelegală!”/ Dan Lupașcu, fost judecător membru CSM: ”În mod normal ar trebui ca dosarul să meargă la un complet tras la sorți pentru 2019”

hțțps://www.g4media.ro/nemulțumiri-la-inalta-curte-dupa-recomandarea-csm-privind-completurile-de-5-judecațori-esțe-nelegala19 decembrie 2018.

[19] M. H. , “Epopeea” completurilor de 5 judecători de la instanța supremă continuă – o nouă tragere la sorți, joi / Dosarele lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu vor fi judecate de aceiași magistrați

hțțps://www.hoțnews.ro/sțiri-esențial-22891880-epopeea-completurilor-5, , 2 ianuarie 2019

Leave a Reply