A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

DEFINIREA CATEGORIEI DE SUBIECŢI ACTIVI A PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE ŞI CONTROL ÎN CADRUL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN SENSUL ART. 13 ALIN. (2) LIT. b) DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 43 DIN 4 APRILIE 2002

DEFINIREA CATEGORIEI DE SUBIECŢI ACTIVI A PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE ŞI CONTROL ÎN CADRUL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ÎN SENSUL ART. 13 ALIN. (2) LIT. b) DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 43 DIN 4 APRILIE 2002

 Publicat în ”Buletin documentar PNA”nr. 3/2003

 Potrivit art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 43 din 4 aprilie 2002[1][29], sunt de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivel central, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise, printre alţii, de către preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarii şi viceprimarii municipiilor reşedinţe de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice centrale, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare etc.

                Potrivit alin. (2) lit. b) din acelaşi act normativ, sunt de competenţa serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise, printre alţii, de către lichidatori judiciari, comisari ai Gărzii Financiare, inspectori, controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi, executorii judecătoreşti, consilierii judeţeni şi locali, primarii şi viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b), persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale.

                În activitatea curentă s-a ridicat problema definirii categoriei de subiecţi activi a persoanelor cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale, întrucât sunt de competenţa parchetelor de pe lângă instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) şi (2), în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie.

Articolul 13 a fost modificat prin Legea nr. 161/2003.

                Anterior enumerarea includea, printre alţii, la lit. a), preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi de control în cadrul autorităţilor publice centrale, notarii publici, lichidatorii judiciari, comisarii Gărzii Financiare, membrii consiliilor de administraţie şi persoane care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare.

Iniţial, litera b) enumera, printre alţii: executori judecătoreşti, consilieri judeţeni şi locali, primari, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi de control în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale sau în cadrul instituţiilor publice, membrii consiliilor de administraţie şi persoane care deţin funcţii de conducere de la director, inclusiv, în sus în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, al companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare.

Ceea ce rezultă în mod evident este faptul că enumerarea este strictă, punctuală şi nu generică.

Însemnă că această categorie, a persoanelor cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale este distinctă ,în enumerare, de aceea a primarilor,viceprimarilor, etc.

                Pe de altă parte, potrivit Anexei 1 la titlul III din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei[2][30], cuprinde LISTA funcţiilor publice, şi anume:

I. Funcţii publice generale[3][31]:

1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;

2. consilier de stat;

3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

4. prefect;

5. subprefect;

6. secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;

7. director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

8. director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;

10. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale;

11. şef serviciu;

12. şef birou;

13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;

14. referent de specialitate;

15. referent.

  

II. Funcţii publice specifice[4][32]:

1. arhitect-şef;

2. inspector de concurenţă;

3. inspector vamal;

4. inspector de muncă;

5. controlor delegat;

6. comisar.

                Potrivit art. 66 din Legea administraţiei publice locale, nr. 215 din 23 aprilie 2001[5][33], primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Ca atare, el nu este inclus în categoria persoanelor cu funcţii de conducere şi control în cadrul autorităţilor publice locale, fiind însăşi autoritatea locală. Nu este funcţionar public.

Dacă textul, în vechea reglementare, îngloba toţi primarii, noua formulare a dorit altfel.

                Credem că aceasta a fost voinţa legiuitorului, şi anume de a-l exclude pe primarul comunal de la competenţa de urmărire penală a Parchetului Naţional Anticorupţie. Dacă s-ar fi dorit, formularea se referea global la „primarii şi viceprimarii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1) lit. b), acoperind astfel întreaga sferă a autorităţii locale, alta decât aceea avută în vedere la alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 43 din 4 aprilie 2002, lucru ce s-ar putea remedia de lege ferenda.

 [6][29]    Ordonanţa de urgenţă nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 503 din 11 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, şi modificată şi prin Legea nr. 161/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 21 aprilie 2003

 [7][30]    Publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003 Art. 98, din Legea nr. 188/1999, în noua redactare prevede că funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publică, în parte, de conducătorul acesteia ori prin hotărâre a consiliului judeţean sau, după caz, a consiliului local, pe baza activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

[8][31]     Funcţii publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

[9][32]    Funcţii publice specifice, altele decât cele prevăzute la pct. II, se pot stabili de autorităţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

[10][33]    Publicată în Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply