INSPECȚIA JUDICIARĂ

„Sunt propuneri de fond și nu de formă, pe care le considerăm firești, necesare și normale, de natură să asigure buna funcționare între cele trei puteri ale statului, de natură a eficientiza și credibiliza actul de justiție”[1]

În legătură cu modificările ce urmează a fi aduse legilor Justiției, prezentate în cursul zilei de 23 august 2017, de către domnul Tudorel Toader, ministrul Justiției, s-a afirmat că se preconizează organizarea  Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, cu sediul în municipiul București.

Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției a fost semnalată ca fiind nepotrivită,  cu argumentul că șeful administrației juridice este numit politic[2] .

Astăzi, Inspecția Judiciară funcționează ca structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și acționează potrivit principiului independenței operaționale (Art. 1 alin. 1).

Scopul Inspecției Judiciare este acela de a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței și eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia[3].

Activitatea Inspecției Judiciare se desfășoară în conformitate cu legea.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară se desfășoară cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și procurorilor, supunerii lor numai legii, precum și autorității de lucru judecat ( art. 3 din regulament).

Domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul se stabilesc după consultarea inspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruia dintre titularii acțiunii disciplinare

În cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru judecători funcționează inspectorii judiciari care au fost selectați dintre judecători (art. 16 alin. 1).

Inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru judecători efectuează verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, în condițiile legii (Art. 18 alin. 4 din regulament).

În exercitarea atribuțiilor de verificare a aspectelor care vizează activitatea și conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și inspectori judiciari, a magistraților asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în procedura disciplinară, inspectorii judiciari emit rezoluții sau întocmesc note, rapoarte și referate.

În exercitarea celorlalte atribuții, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecție, note și referate ( art. 19).

Procedurile aplicabile fiecăreia dintre atribuțiile inspectorilor judiciari sunt cele prevăzute de legi și alte acte normative, precum și de Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară.

Activitatea Inspecției Judiciare se desfășoară în conformitate cu legea.

Activitatea Inspecției Judiciare are drept scop:

a) îmbunătățirea performanței organizaționale a instanțelor și parchetelor și aplicarea unitară a normelor procedurale, prin formularea de propuneri adecvate, pe baza datelor rezultate din verificările efectuate, și furnizarea unor informații obiective instituțiilor implicate în gestionarea sistemului judiciar;  responsabilizarea magistraților, prin identificarea situațiilor sau cazurilor care atrag răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care au calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție ori care constituie încălcări ale normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;  propunerea măsurilor adecvate, ca urmare a verificării situațiilor în care se invocă încălcarea reputației profesionale, a imparțialității și independenței judecătorilor și procurorilor, precum și a independenței sistemului judiciar;  identificarea vulnerabilităților din sistemul judiciar, înlăturarea disfuncționalităților și prevenirea riscurilor în activitatea instanțelor și parchetelor.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară se desfășoară conform dispozițiilor art. 46 alin. (2), art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea principiilor independenței judecătorilor și procurorilor, supunerii lor numai legii, precum și autorității de lucru judecat.

Controlul exercitat de Inspecția Judiciară nu poate pune în discuție soluția pronunțată prin hotărârile judecătorești supuse căilor de atac prevăzute de lege și nici soluțiile adoptate de procurori, care pot fi verificate numai în cadrul și limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanțele de judecată.

Inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori au atribuții care vizează activitatea[4] și conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și inspectori judiciari, respectiv:

a) efectuarea de verificări, ca urmare a sesizărilor din oficiu sau a celor adresate Inspecției Judiciare, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare ori în legătură cu încălcarea obligațiilor profesionale, dispunerea și efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare;

b) susținerea cererilor și acțiunilor disciplinare promovate de Inspecția Judiciară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

c) susținerea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii;

d) efectuarea de verificări privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;

e) efectuarea de verificări privind condiția bunei reputații pentru procurorii în funcție;

f) efectuarea de verificări privind conduita, deontologia și integritatea procurorilor care candidează la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;
Modificări (1)

g) efectuarea de verificări în vederea soluționării cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței procurorilor sau a independenței sistemului judiciar;

h) efectuarea de verificări privind îndeplinirea condiției de bună reputație și a altor aspecte relevante din activitatea procurorilor care candidează la funcția de inspector judiciar.

Inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori îndeplinesc atribuții de analiză și control, constând în  efectuarea de verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale,  privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, pentru asigurarea bunei funcționări a parchetului, a calității corespunzătoare a serviciului,  respectiv,   pentru revocarea din funcțiile de conducere a procurorilor, pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori au atribuții privind analiza și evaluarea datelor rezultate din verificările efectuate, identificarea vulnerabilităților sau dezechilibrelor, a cauzelor acestora și propunerea soluțiilor optime aplicabile în scopul eliminării riscurilor și disfuncționalităților din sistemul judiciar.

Inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori efectuează verificări sau controale, în condițiile legii.

Normele legale în vigoare de la 29 noiembrie 2012[5] stabilesc cadrul metodologic de desfășurare a activităților de analiză, verificare și control efectuate de Inspecția Judiciară, în scopul definirii și aplicării unitare a procedurilor privind efectuarea lucrărilor de inspecție.

Atribuțiile de analiză, verificare și control exercitate de inspectorii judiciari, conform dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, sunt structurate în două categorii:

a) atribuții privind activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) atribuții de control privind activitatea instanțelor/parchetelor.

Atribuțiile inspectorilor judiciari în legătură cu activitatea și conduita magistraților constau în:

a) verificarea sesizărilor adresate Inspecției Judiciare sau a sesizărilor din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, precum și a magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. e) și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;

b) în materie disciplinară, dispunerea și efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare față de judecători, procurori, inclusiv față de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, și magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 71 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată;

c) efectuarea verificărilor privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, conform dispozițiilor art. 36¹ din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările și completările ulterioare;

d) efectuarea verificărilor privind condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcție, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 317/2004, republicată;

e) efectuarea verificărilor privind conduita, deontologia și integritatea candidaților la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, conform prevederilor art. 9 pct. 16 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 74/2012, cu modificările ulterioare;

f) efectuarea verificărilor pentru soluționarea cererilor privind apărarea reputației profesionale și a independenței judecătorilor și procurorilor, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. g) și art. 30 din Legea nr. 317/2004, republicată;

g) efectuarea verificărilor privind îndeplinirea condiției de bună reputație a candidaților la funcția de inspector judiciar, conform prevederilor Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.

Atribuțiile de control ale inspectorilor judiciari privind activitatea instanțelor și parchetelor constau în:

a) efectuarea de verificări la instanțele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanțele competente, punerea în executare a hotărârilor penale și civile, conform dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicată;

b) efectuarea de verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea și înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate și independența procurorilor, respectarea termenelor, redactarea și comunicarea actelor procedurale, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, republicată;

c) efectuarea de verificări privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente, pentru asigurarea bunei funcționări a instanței și a parchetului, a calității corespunzătoare a serviciului, conform prevederilor art. 74 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 317/2004, republicată;

d) efectuarea verificărilor prevăzute de art. 21¹ alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005,  pentru revocarea din funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor, pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 .

Ministerul Justiției este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Ministerul contribuite la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești[6].

În realizarea scopurilor sale fundamentale, Ministerul cooperează instituțional cu celelalte ministere, cu Administrația Prezidențială și Parlamentul, cu Consiliul Superior al Magistraturii , cu organizațiile neguvernamentale, cu Ministerul Public  și exercită autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată.

În realizarea scopurilor sale fundamentale , Ministerul are funcțiile și îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege.

Ministerul   elaborează politicile publice, strategiile și planurile de acțiune în domeniul justiției, al prevenirii și combaterii corupției și formelor grave de criminalitate, inclusiv în concordanță cu obiectivele programului de guvernare,   reglementează cadrul normativ și instituțional al sistemului judiciar și al înfăptuirii justiției ca serviciu public; coordonează și controlează aplicarea unitară și respectarea normelor legale privind organizarea și funcționarea instituțiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa; asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar și a înfăptuirii justiției ca serviciu public;

Ministerul Justiției veghează la respectarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, prin mijloacele și procedurile puse la dispoziție prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări;

Printre altele, Ministerul are ca atribuții  exercitarea competențelor prevăzute de Constituție și de alte reglementări cu privire la organizarea sistemului judiciar și buna funcționare a justiției ca serviciu public și  pentru asigurarea exercitării autorității prevăzute la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Elaborarea proiectelor de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate urmărește evoluția legislației, în sfera de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al tehnicii legislative și al compatibilității cu acquis-ul comunitar și tratatele și convențiile internaționale, ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte

Ministerul îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin hotărâri ale Guvernului, precum și însărcinările încredințate de Guvern sau de primul-ministru.

Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Național de Criminologie și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle,   dispozițiile Legii nr. 303/2004[7] aplicându-se în mod corespunzător (art. 87).

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării. Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee.

Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public[8].

Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.

Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului șef D. N. A.  informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității (Articolul 69).

Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul șef al D. N. A.  ori de ministrul justiției.

“Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură”. Se propune ca Membrii CSM să desfășoare activitate permanentă, și nu să exercite activitatea de judecător sau procuror[9].

În prezent, se poate opta între a se suspenda sau nu din activitatea de magistrat !  Aceeași poziție privește astăzi și pe membrii inspecției judiciare. Având activitatea de magistrat suspendată,  funcționând – independent – în cadrul M. J. , inspectorul judiciar va fi “asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle,   dispozițiile Legii nr. 303/2004[10] aplicându-se în mod corespunzător (art. 87)”.

dorinciuncan.com

8/23/2017

---

[1] http://www.just.ro/principalele-modificari-propuse-la-legile-justitiei-legea-nr-3032004-legea-nr-3042004-si-legea-nr-3172004. În legătură cu propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004, anunțate de către ministrul Justiției, Președintelui României, domnul Klaus Iohannis consideră că propunerile prezentate se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție. http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa , 23 august 2017

[2] Punct de vedere PICCJ privind modificările aduse legilor Justiției, 23 august 2017,  http://mpublic.ro. În Comunicat, se precizează că, în ceea ce privește  procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției. Inspecția judiciara, care ii cercetează disciplinar pe judecători și procurori, trece la Ministerul Justiției, tot ca pe vremea lui Stănoiu, când inspecția era folosita ca instrument politic, făcut dosare la comanda si pentru șantajarea magistratilor. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21966783-monica-macovei-toader-uns-ministru-distruga-justitia

[3] Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare,  28/09/2012, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 692 din 9 octombrie 2012

[4] Când procurorul constată că un act sau o măsură procesuală a organului de cercetare penală nu este dată cu respectarea dispozițiilor legale sau este neîntemeiată, o infirmă motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. Aceste dispoziții se aplică şi în cazul verificării efectuate de către procurorul ierarhic superior cu privire la actele procurorului ierarhic inferior (art. 304 din  Codul nou de procedură penală).

[5] Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară din 15.11.2012. Hotărârea nr. 1027/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară

[6] Art. 2,   Hotărârea nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției,  actualizată.  În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcționarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 19 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, cu modificările ulterioare, v și art. I din Hotărârea nr. 508 din 16 mai 2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 332 din 16 mai 2012,  art. I din Hotărârea nr. 328 din 27 aprilie 2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 361 din 11 mai 2016,  Hotărârea nr. 935 din 1 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 22 septembrie 2010,  Hotărârea nr. 574 din 30 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 501 din 8 august 2013.

[7] Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

[8] Articolul 5 Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară. Publicat în  Monitorul Oficial nr. 827 din 13 septembrie 2005. Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005,Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.

[9] PowerPoint-conferința-de-presă. Subl.ns.-D.C.

[10] Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.