A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

EVAZIUNE FISCALA, NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE, ABUZ ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR, LATURA SUBIECTIVA, PLÂNGERE ÎMPOTRIVA MĂSURILOR SAU ACTELOR EFECTUATE DE PROCUROR SAU EFECTUATE PE BAZA DISPOZIŢIILOR DATE DE ACESTA

Prin plângerea formulată şi înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea la data de 20 martie 2008 s-a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de autori neidentificaţi, posibil magistraţi procurori, ofiţeri de poliţie judiciară ori experţi care au efectuat urmărirea penală în dosarul nr. 80/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, dosar care a fost găsit abandonat între actele petiţionarei SC D.H. SRL Satu Mare.

Cercetările întreprinse în cauză au pornit de la preluarea dosarului în format original nr. 80/P/2005 depus de domnul avocat G.C. la grefa unităţii de parchet.

Pentru a stabili împrejurările în care acest dosar de urmărire penală a ajuns în posesia unei terţe persoane fără atribuţii jurisdicţionale în procesul penal s-a dispus efectuarea unei cercetări administrative care a stabilit că în dosarul nr. 80/P/2005 s-a formulat plângere penală de către F.V. la data de 3 martie 2005, împotriva unor autori neindentificaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în care au fost efectuate acte de urmărire penală de către procuror P.M. La data de 14 martie 2005, dosarul cauzei a fost trimis la IPJ Satu Mare, Serviciul de Investigare a Fraudelor, ajungând la inspectorul A.M. în vederea efectuării actelor de urmărire penală, în supravegherea procurorului P.M.

La data de 18 iulie 2006 s-a constatat necesitatea efectuării unei expertize contabile, însă expertul numit în cauză a fost recuzat.

Prin ordonanţa din 3 octombrie 2006 a fost declinată competenţa de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, unde a fost înregistrat sub nr.4039/P/2006, repartizat spre soluţionare procurorului L.C. În cauză, dosarul a fost trimis lucrătorului de poliţie subcomisar B.A.

Întrucât procurorul L.C. a fost promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, prin redistribuire, cauza a fost repartizată procurorului R.A.

În urma ordonanţei de efectuare a expertizei din 27 decembrie 2007, dosarul a fost predat de către lucrătorul de poliţie judiciară, expertului contabil D.L.E., care pentru edificare, s-a deplasat la sediul SC D.H. SRL, prilej cu care a plecat şi dosarul nr. 80/P/2006 (4039/P/2006).

La data de 18 martie 2008, experta D.L.E. a sesizat lipsa dosarului şi la data de 3 aprilie 2008, prin plângere a solicitat IPJ Satu Mare să efectueze investigaţii în legătură cu sustragerea acestui dosar.

Din rezoluţia procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a rezultat că din punct de vedere subiectiv făptuitoarea D.L.E. şi-a nesocotit din culpă atribuţiile de serviciu, apreciindu-se că în cauză lipsesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sustragere de înscrisuri, ori furt.

Prin plângerea înregistrată la rolul Curţii de Apel Oradea la data de 8 decembrie 2008, petiţionara SC D.H. SRL Satu Mare a solicitat desfiinţarea în parte a ordonanţei din 4 iulie 2008 din dosarul nr. 70/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 209 lit. i) şi art. 242 alin. (3) C. pen.. Plângerea vizează doar pct. 1 al ordonanţei. S-a solicitat desfiinţarea ordonanţei, dispunându-se începerea urmăririi penale în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 209 lit. i), art. 242 alin. (3), art. 292, art. 196 alin. (1) C. pen.

În motivarea plângerii s-a arătat că procurorul a omis în mod suspect să cerceteze şi să se pronunţe asupra faptelor penale prev. de art. 246, art. 209 lit. i), art. 243 C. pen. precum şi art. 292 C. pen. săvârşite de subcomisarul de poliţie B.A. şi inspectorul de poliţie A.M.

S-a criticat ordonanţa ce nelegală datorită nerespectării dispoziţiilor art. 62 C. pr. pen. care prevăd în sarcina procurorului obligaţia să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe. S-a mai arătat că din cele consemnate, starea de fapt prezentată este falsă.

Prin sentinţa penală nr. 61/P din 20 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, decţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionara SC D.H. SRL Satu Mare împotriva ordonanţei din 4 iunie 2008 emisă în dosarul nr. 70/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menţinută prin ordonanţa din 11 august 2008 dată în dosarul nr. 405/II.2/2008 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea. A fost obligată petiţionara la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că aspectul invocat în plângere, în sensul că procurorul nu s-a pronunţat asupra infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. şi art. 196 alin. (1) C. pen., divulgarea secretului profesional, precum şi fals intelectual – cum se arată abia în plângerea la instanţă – nu este real întrucât în plângerea formulată de petiţionară nu reclamă decât cercetări faţă de persoanele vinovate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 249, art. 209 lit. i), art. 242 alin. (3) C. pen., faţă de care procurorul s-a pronunţat. Abia în plângerea adresată prim procurorului se menţionează şi celelalte infracţiuni, însă acesta, în mod corect a soluţionat plângerea contra soluţiei, constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate.

S-a mai reţinut că starea de fapt, încadrarea juridică şi analiza actelor premergătoare, rezultă cu claritate din ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale, că nu există motive de începere a urmăririi penale faţă de intimaţii A.M. şi B.A., iar soluţia procurorului este legală şi temeinică.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionara SC D.H. SRL Satu Mare, solicitând admiterea recursului, desfiinţarea ordonanţei şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale faţă de intimaţii B.A. şi A.M.

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate, se constată că recursul declarat este nefondat.

Prin ordonanţa nr. 70/P/2008 din 4 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii A.M. şi B.A., inspector şi respectiv comisar de poliţie din cadrul IPJ Satu Mare pentru infracţiunile prevăzute de art. 246, art. 209 lit. i) şi art. 242 alin. (3) C. pen., precum şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 249 C. pen. de către expertul D.L.E. Această ordonanţă a fost confirmată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin ordonanţa din 11 august 2008.

Cu ocazia soluţionării plângerii împotriva ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale, instanţa de fond a avut în vedere actele premergătoare şi întregul material de la dosar, reţinând în mod corect că procurorul s-a pronunţat asupra tuturor faptelor menţionate în plângere şi lămurind cauza sub toate aspectele, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 62 C. pr. pen.

S-a mai reţinut de asemenea, în mod corect că soluţia de neîncepere a urmăririi penale este confirmată de actele premergătoare administrate în cauză, din care nu rezultă date sau indicii temeinice privind existenţa infracţiunilor sesizate şi nu s-a făcut dovada ca intimaţii au acţionat cu ştiinţă în scopul prejudicierii intereselor petiţionarei, condiţie esenţială pentru tragerea la răspundere a acestora, cel puţin pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen.

Constatând că nu există motive legale de începere a urmăririi penale faţă de intimaţii A.M. şi B.A., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, astfel că recursul declarat apare ca nefondat, iar în temeiul dispoziţiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. pr. pen., urmează a fi respins.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, SECŢIA PENALĂ, Decizia nr. 3321 din 19 octombrie 2009, Dosar nr. 1255/35/2008

Leave a Reply