JUSTIŢIA SELECTIVĂ

JUSTIŢIA SELECTIVĂ

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,   având în vedere propunerea ministrului justiţiei şi avizul favorabil al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii,  Preşedintele României   numeşte în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe  domnul Tiberiu Niţu pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 480 din 15 mai 2013 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.   276 din 16 mai 2013).

Domnul Dimitrie Bogdan Licu se numeşte în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 481 din 15 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  276 din 16 mai 2013).

Domnul Codruţ Olaru se numeşte în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 482 din 15 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  276 din 16 mai 2013).

Doamna Laura Codruţa Kövesi se numeşte în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 483 din 15 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  276 din 16 mai 2013).

Doamna Alina-Mihaela Bica se numeşte în funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 484 din 15 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  276 din 16 mai 2013).

Doamna Elena Giorgiana Hosu se numeşte în funcţia de adjunct al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe o perioadă de 3 ani (Decret nr. 485 din 15 mai 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  276 din 16 mai 2013).

Aproape trei sferturi dintre romanii intervievaţi telefonic de IRES au o părere bună sau foarte bună despre faptul ca preşedintele Traian Basescu a semnat decretele de numire a noilor şefi ai parchetelor (http://www.ziare.com/basescu/victor-ponta/basescu-a-numit-procurorii-lui-ponta-ce-cred-romanii-sondaj-ires-1236013).

Potrivit sondajului, 10% din cei chestionaţi au o părere foarte bună, iar 58% o părere bună despre aceasta decizie (http://www.evz.ro/detalii/stiri/sondaj-ires-56-dintre-romani-au-o-parere-buna-despre-coabitarea-presedinte-premier-1037940.html)

63% din cei chestionaţi îl cred pe premier atunci când afirmă că numirile la conducerea parchetelor au fost “un compromis necesar pentru Romania”.

Pledoaria pentru independenţa Justiţiei  – a invoca neamestecul politicului în Justiţie – este una dintre uriaşele ipocrizii ale politicienilor români (   România lui Cristoiu. Traian Băsescu şi Victor Ponta dau ordine Justiţiei!, EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-lui-cristoiu-traian-basescu-si-victor-ponta-dau-ordine-justitiei). Traian Băsescu i-a solicitat Procurorului general să desemneze procurori de la Secţia Militară care să răspundă unor întrebări despre evenimentele din decembrie 1989 :  „ (…) am avut o solicitare specială, care este o restanţă din vremea doamnei Kövesi. Clarificarea măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică (…) şi a cerut ministrului apărării să fie scoasă armata împotriva poporului şi mai ales armata, cu muniţie de război. (…) Aceste două răspunsuri trebuie să mi le dea domnul procuror general Niţu, într-un timp rezonabil“

(http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-lui-cristoiu-traian-basescu-si-victor-ponta-dau-ordine-justitiei-1037797).
Axul central al noului ciclu politic de  după decembrie 2012 îl reprezintă pactul de coabitare,  recunoaşterea dreptului preşedintelui şi al premierului de a-şi împărţi, frăţeşte, numirile procurorilor şefi.

Toate suspiciunile de influenţare politică a justiţiei sunt urmarea firească a acordului de administrare excepţională a României,  cu garanţia de  imunitate a celor mai influente centre de putere  , pentru  marile clanuri care conduc  ţara( D. C. Turturica, Real-justiţia, “România liberă”, 18 mai 2013).

Trocul de putere şi relaţia vicioasă dintre politicieni şi magistraţii ce gestionează justiţia selectivă se datoresc şi dependenţei de politic a magistraţilor,  urmare a gradului de dezvoltare morală,  istorică naţională .

Lasă un răspuns