PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PROCEDURILE ÎN FAŢA CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI ŞI A COMITETULUI MINIŞTRILOR ALE CONSILIULUI EUROPEI

ROMÂNIA,   PROCEDURI,   CURTEA  EUROPEANĂ  A  DREPTURILOR  OMULUI  , COMITETUL MINIŞTRILOR AL CONSILIULUI EUROPEI

Ordonanţa nr. 94 din 30 august 1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi regresul statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.   424 din 31 august 1999, prevedea, în  forma iniţială, a  art. 5 că – (1) desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de către Guvern, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului.

(2) Desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie, se face de către ministrul justiţiei, la propunerea Agentului guvernamental.

Conform Legii nr. 87 din 20 martie 2001, in vigoare din 23.03.2001 , Ordonanţa nr. 94 din 30 august 1999   priveşte participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.  Art. 5 se modifică astfel încât – (1) Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juriştilor cu mare prestanţă morală şi civică, cu reputaţie profesională recunoscută, cu avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale ale Camerei Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, al Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi ale Senatului. Comisiile reunite vor audia candidaţii propuşi, în şedinţă comună. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de ministrul justiţiei, care va prezida lucrările acestuia, fără a participa la vot.

(2) Desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie, se face de către ministrul justiţiei, la propunerea Agentului guvernamental.

Conform Ordonantei de urgenţă nr. 64 din 28 iunie 2003 în vigoare din 29.06.2003 ,     art. 5 prevede – (1) Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juriştilor cu mare prestanţă morală şi civică, cu reputaţie profesională recunoscută, cu avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale ale Camerei Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, al Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi ale Senatului. Comisiile reunite vor audia candidaţii propuşi, în şedinţă comună. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de ministrul justiţiei, care va prezida lucrările acestuia, fără a participa la vot.

(2) Desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie, se face de către ministrul afacerilor externe, la propunerea Agentului guvernamental.

Având în vedere că la data de 16 decembrie 2013 încetează mandatul actualului judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în numele României, pentru a asigura buna funcţionare a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Guvernul României trebuie să transmită lista sa de candidaţi în termenele stabilite de organismele Consiliului Europei, respectiv data-limită de 26 iulie 2013.

Guvernul apreciază că se impune o accentuare a rolului instituţiilor din sfera guvernamentală în procesul de selecţie, astfel că adoptă Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27 martie 2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

Potrivit art. I  din Ordonanţa de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  191 din 4 aprilie 2013,  Articolul 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările şi completările ulterioare (cum ar fi Legea. nr. 76/24.05.2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.   365/30.05.2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă), se modifică şi se completează , printre altele, după cum urmează:

1. Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 5 – (1) Desemnarea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii se face de către Guvern, cu avizul comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, la propunerea unei comisii formate din persoanele enumerate mai jos, care îşi exercită mandatul în mod individual şi independent şi îşi exprimă propria opinie:

a) ministrul justiţiei;

b) ministrul afacerilor externe;

c) agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

d) directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din cadrul Ministerului Justiţiei;

e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;

f) un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia;

g) Avocatul Poporului;

h) două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevăzuţi la lit. a) – g), în baza propunerilor facultăţilor de drept.”

Se are  în vedere că numărul judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului este egal cu numărul înaltelor părţi contractante, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei alegând, în numele fiecăreia, un judecător de pe o listă de 3 candidaţi propuşi de aceasta,

Prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii era un for colegial, fără personalitate juridică, iar ministrul justiţiei convoca şi prezida şedinţele acestuia, fără a avea drept de vot,

Astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie cu personalitate juridică, independentă, în cadrul căreia ministrul justiţiei nu mai deţine atribuţiile prevăzute de vechea normă, şi anume cele de convocare a Consiliului şi de organizare a secretariatului şedinţelor. Actualmente, ministrul justiţiei este unul dintre membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii şi, în această calitate, are dreptul de a vota în şedinţele Plenului şi secţiilor acestuia, cu excepţia situaţiei în care Consiliul, prin secţiile sale, îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare,

Lasă un răspuns