|
|
O INTERVENTIE A LEGISLATORULUI VIZÂND REFORMAREA UNUI SECTOR ECONOMIC PENTRU MOTIVE DE JUSTITIE SOCIALĂ ÎN INTERES PUBLIC RESPECTĂ ”JUSTUL ECHILIBRU” ÎNTRE INTERESELE ÎN PREZENTĂ POTRIVIT ART. 1 AL PROTOCOLULUI NR. 1 CEDO CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI [...]
Reclamanţii s-au plâns de durata procedurilor,ce variază de la 5 ani şi 3 luni până la peste 9 ani. [...]
Opiniile şi informaţiile care relatează despre procedurile penale în curs pot fi comunicate sau diseminate către media doar atunci când acestea nu prejudiciază prezumţia de nevinovăţie a suspectului sau acuzatului. Procurorii trebuie să păstreze confidenţiale informaţiile obţinute de la terţi, în special atunci când prezumţia de nevinovăţie este pusă la îndoială, cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară în interesul justiţiei sau este prevăzută de lege. [...]
l’article 3 fait peser sur les autorités une obligation positive qui consiste à s’assurer que tout prisonnier est détenu dans des conditions qui sont compatibles avec le respect de la dignité humaine, que les modalités d’exécution de la mesure ne soumettent pas l’intéressé à une détresse ou à une épreuve d’une intensité qui excède le niveau inévitable de souffrance inhérent à la détention et que, eu égard aux exigences pratiques de l’emprisonnement, la santé et le bien-être du prisonnier sont assurés de manière adéquate. L’Etat est donc tenu, nonobstant les problèmes logistiques et financiers, d’organiser son système pénitentiaire de façon à assurer aux détenus le respect de leur dignité humaine. La Cour rappelle que le principe de la présomption d’innocence consacré par le paragraphe 2 de l’article 6 exige qu’aucun représentant de l’Etat ne déclare qu’une personne est coupable d’une infraction avant que sa culpabilité ait été établie par un tribunal . [...]
Dacă lucrarea avea aparat critic (studiu introductiv, note) ea era o lucrare de informare, cu evident caracter istoric. Cuvântul editorului român (“honni soit qui mal y pense”) nu ajută cu nimic pe cititor să se orienteze, aşa cum era, de exemplu, prefaţa primei ediţii franceze de dinainte de război. Românii nu se vor transforma niciodată în adepţi ai hitlerismului, cum nu au fost niciodată. Ceea ce se uită este faptul că românii au fost victime, şi nu agresori. Cartea reprezintă o propagandă naţional-socialistă, dar ea nu poate fi decât o propagandă germană (nazistă). Este adevărat că legea română interzice orice propagandă fascistă, şovină etc., dar o propagandă făcută din punctul de vedere german, al anilor 25-45, nu are relevanţă pentru cititorul român. Nu are nici un fel de impact practic. După noi, incriminarea propagandei, fără întrepătrunderea oricărei acţiunii, era singurul delict de opinie incriminat10. Imposibil de probat, delictul de conştiinţă era o infracţiune imposibilă; rămân astăzi totuşi greu de sancţionat – raportat la pericolul social real – acţiunile din care ar rezulta un pericol grav pentru statul român (fără afectarea vreunui caracter sacrosant). În opinia CEDO, elementele , interpretate coroborat, relevă atitudinea generală a autorităţilor – procurori, instanţe civile şi penale, autorităţi centrale şi locale – care a perpetuat sentimentul reclamanţilor de insecuritate, ulterior lunii iunie 1994, şi care constituie prin ea însăşi o ingerinţă în drepturile reclamanţilor la domiciliu şi la respectarea vieţii private şi de familie. [...]
Aspectele esenţiale cu privire la regimul general al răspunderii civile delictuale, rezultând din art. 998 – 1000 din Codul civil, în vigoare la momentul derulării faptelor, sunt descrise în cauzele Iambor împotriva României (nr. 1) (nr. 64.536/01, § 142, 24 iunie 2008) şi Toma împotriva României (nr. 42.716/02, § 32, 24 februarie 2009). [...]
Ordinile profesiunilor liberale sunt instituţii de drept public, reglementate de lege şi urmând scopurile de interes general. Ele scapă astfel de sub incidenţa articolului 11 al Convenţiei. [...]
|
Non haberes potestatem adversum me ullam nisi tibi esset datum desuper propterea qui tradidit me tibi maius peccatum habet.
Ioannes, 19, 11 Articole recente
- NORMĂ PENALĂ DE REFERIRE, NORME DE TRIMITERE, ACTIVITĂŢI DE MANIPULARE A PIEŢEI
- INTERZICEREA ORGANIZAŢIILOR ŞI SIMBOLURILOR CU CARACTER FASCIST, RASIST SAU XENOFOB ŞI A PROMOVĂRII CULTULUI PERSOANELOR VINOVATE DE SĂVÂRŞIREA UNOR INFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI OMENIRII, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 3 ALIN. (1), ART. 4 ALIN. (1) TEZA ÎNTÂI, ART. 5 ALIN. (2) ŞI ART. 6 DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 31/2002, “caz excepţional”
- CONFISCARE EXTINSA,MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA CODULUI PENAL AL ROMÂNIEI ŞI A LEGII NR. 286/2009 PRIVIND CODUL PENAL, LEGEA nr. 63 din 17 aprilie 2012
- Sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii
- LIBERTATEA RELIGIOASĂ, REGIMUL GENERAL AL CULTELOR, PRINCIPIUL AUTONOMIEI RELIGIOASE
|
