APLICAREA LEGII ANTICORUPȚIE ÎN MEDIUL DE AFACERI

Plecând de la evidența cadrului juridic, coerent și perfect aplicabil, nu putem să nu remarcăm puținătatea jurisprudenței în raport de realitatea zbaterii vădite a grupurilor de presiune în a-și urmări interesele private – mai mult politice și, indirect, și de ultimă instanță, economice. Iese în relief implicarea mult prea restrânsă a mediului de afaceri în a-și urmări în mod transparent interesele legale prin mijloace judecătorești, așteptând, parcă, mișcarea legiuitorului. Corpul legiuitor se înfățișează ca purtător de cuvânt al unor manopere particulare; chiar dacă acestea nu sunt de natură obscură, lipsa de transparență și de dezbatere caracterizează viața publică a cetății ca fiind cel puțin minimală. Concluzia ne conduce la un conglomerat caracterizat prin lipsa de participare vădită a mediului cetățenesc, la o fractură gravă a societății, apărând cel puțin un trist dezinteres național, pe care îl percepem ca periculos pentru a marca locul și rolul nostru european. [...]

CONFISCARE EXTINSA,MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA CODULUI PENAL AL ROMÂNIEI ŞI A LEGII NR. 286/2009 PRIVIND CODUL PENAL, LEGEA nr. 63 din 17 aprilie 2012

Instanță națională trebuie să fie convinsă pe deplin, pe baza unor fapte specifice, că bunurile având legătură cu infracțiunea sunt rezultatul unor activităţi infracţionale. Statele membre pot recurge și la alte proceduri decât cele penale pentru a-l deposeda pe autor de respectivele bunuri; de exemplu, proceduri fiscale. Bunurile trebuie obținute de asociații persoanei respective sau transferate unei persoane juridice, pentru a permite să se confiște [...]

CĂMĂTĂRIE , INTERZICEREA ACTIVITĂŢII

Pentru existența infracțiunii este suficient să se săvârșească un minim de acte neechivoce, specifice activității neautorizate, dar numai dacă acuzarea poate dovedi – prin orice mijloace – că , în cauză, a existat o practică constantă, un obicei, o îndeletnicire, actul repetitiv nefiind suficient. [...]

ASIGURAREA AUTENTICITĂŢII BANCNOTELOR ŞI MONEDELOR EURO

Potrivit art. 12 din regulament, activităţile prevăzute la cap. I art. 3 pct. 3, precum şi încălcarea prevederilor art. 5 constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform prevederilor Codului penal. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, doar prin lege organică se reglementează, printre altele, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. Conform Legii nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, o reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ, dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. Falsificarea de monede sau de alte valori românești, aflate legal în circulație publică în țara noastră, adică altele decât valorile străine, sau ale altor state potrivit regimului din țara respectivă, este incriminată în art. 282 din Codul penal. Falsificarea de monedă metalică, monedă de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea plăţilor, emise de instituţia bancară ori de alte instituţii de credit competente, sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în circulaţie, în orice mod, a acestor valori falsificate, sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie. Dacă faptele descrise mai sus ar fi putut cauza o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă au cauzat o pagubă importantă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când infracţiunea priveşte monede sau timbre ale altor state ori alte valori străine. [...]