CARACTERUL OBLIGATORIU AL DEZLEGĂRILOR DATE PROBLEMELOR DE DREPT JUDECATE DE ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE PE CALEA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. I PCT. 56 DIN LEGEA NR. 278/2006 PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA CODULUI PENAL, PRECUM ŞI PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA ALTOR LEGI, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 4145 ALIN. 4 DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

Potrivit Raportului Comisiei Europene privind analiza progreselor înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare în perioada 2007 – 2012, jurisprudenţa inconsecventă este o deficienţă majoră a sistemului judiciar din România, în condiţiile unei interpretări duse la extrem a independenţei judecătorilor. Noi considerăm că există o ocrotire juridice reală prin posibilitatea de a obţine daune morale în cadrul procesului civil, chiar dacă o asemenea formă de ocrotire juridică nu este reglementată explicit, ci este instituită pe cale jurisprudenţială. Demnitatea umană nefiind evaluabilă în bani, iar afectarea acesteia fiind ireparabilă prin sancţiuni cu caracter civil, nici sancţiunile cu caracter penal nu sunt de natură să asigure mai multe satisfacţii pe acest plan. Curtea Constituţională nu este un legislator pozitiv, drept ce nu îi este conferit nici de Constituţie şi nici de propria-i lege organică. Curtea îşi arogă calitatea de legiuitor pozitiv – chiar dacă aceasta se produce în mod oarecum indirect -, contravenind astfel dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “…se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Nu există nicio incompatibilitate între principiul libertăţii de exprimare şi incriminarea insultei şi calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracţiuni. Aşa este! Dar dacă legiuitorul pozitiv, în mod manifest abrogă sancţiunea penală a închisorii, nu vedem de ce şi cum ar putea intervene o altă forţă în stat ! De unde vine critica voinţei Parlamentului? Prin abrogarea art. 205-207 C. pen. , puterea legiuitoare în stat şi-a prezentat ferm voinţa. Dar nici Noul cod penal nu va incrimina insulta şi calomnia. Potrivit Raportului Comisiei Europene privind analiza progreselor înregistrate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare în perioada 2007 – 2012, jurisprudenţa inconsecventă este o deficienţă majoră a sistemului judiciar din România, în condiţiile unei interpretări duse la extrem a independenţei judecătorilor. Noi considerăm că există o ocrotire juridice reală prin posibilitatea de a obţine daune morale în cadrul procesului civil, chiar dacă o asemenea formă de ocrotire juridică nu este reglementată explicit, ci este instituită pe cale jurisprudenţială. Demnitatea umană nefiind evaluabilă în bani, iar afectarea acesteia fiind ireparabilă prin sancţiuni cu caracter civil, nici sancţiunile cu caracter penal nu sunt de natură să asigure mai multe satisfacţii pe acest plan. Curtea Constituţională nu este un legislator pozitiv, drept ce nu îi este conferit nici de Constituţie şi nici de propria-i lege organică. Curtea îşi arogă calitatea de legiuitor pozitiv – chiar dacă aceasta se produce în mod oarecum indirect -, contravenind astfel dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “…se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Nu există nicio incompatibilitate între principiul libertăţii de exprimare şi incriminarea insultei şi calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracţiuni. Aşa este! Dar dacă legiuitorul pozitiv, în mod manifest abrogă sancţiunea penală a închisorii, nu vedem de ce şi cum ar putea intervene o altă forţă în stat ! De unde vine critica voinţei Parlamentului? Prin abrogarea art. 205-207 C. pen. , puterea legiuitoare în stat şi-a prezentat ferm voinţa. Dar nici Noul cod penal nu va incrimina insulta şi calomnia. [...]

SALARIZAREA ŞI ALTE DREPTURI ALE PERSONALULUI DIN ORGANELE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI

Curtea observă că reclamanţii aveau drepturi ferme şi intangibile în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în perioada februarie – aprilie 2008. Curtea constată că, deşi mecanismul de eşalonare instituit a suferit modificări, autorităţile statului l-au respectat, dând dovadă de diligenţă în executarea hotărârilor judecătoreşti sus-menţionate . Ţinând seama de faptul că o parte importantă din sumele datorate reclamanţilor le-a fost deja plătită, Curtea nu poate considera că a fost afectată însăşi substanţa dreptului reclamanţilor. În orice caz, având în vedere toate elementele de mai sus şi contextul special al prezentei cauze, Curtea consideră că plata eşalonată a sumelor datorate reclamanţilor nu poate fi considerată nerezonabilă . [...]

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA REGULAMENTULUI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ADMINISTRATIVĂ A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

începând cu data de 1 octombrie 2011, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca Secţia I civilă, iar Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca Secţia a II-a civilă. [...]

TRANSFORMAREA C.S.J. IN I.C.C.J.

C.S.J..—— ≥I.C.C.J.  DE LA DATA  DE  29.10.2003 .

Potrivit  art. 126 din Constituţia României astfel cum a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003 denumirea Curţii Supreme de Justiţie este “Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Lege nr. 429 din 23 octombrie 2003 de revizuire a Constituţiei României a fost  publicată în Monitorul Oficial al [...]

PLĂŢILE TRANSFRONTALIERE ÎN COMUNITATE

PLĂŢILE TRANSFRONTALIERE ÎN COMUNITATE.  APLICAREA REGULAMENTULUI (CE) NR. 924/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI DIN 16 SEPTEMBRIE 2009

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 17 decembrie 2010 a fost publicată Hotărârea Guvernul României nr. 1259 din decembrie 2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plăţile transfrontaliere în Comunitate şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001. Continue reading PLĂŢILE TRANSFRONTALIERE ÎN COMUNITATE

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

APROBAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE

Având în vedere prevederile art. 16 alin. (4) din Legea    nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și   în temeiul art. 28 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 144/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate a emis, la 14 decembrie 2010, Ordinul nr. 340, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  35 din 14 ianuarie 2011,   prin care se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Integritate, prevăzut în anexa la ordin. Continue reading ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA AGENŢIEI NAŢIONALE DE INTEGRITATE