PRINCIPIUL SECURITĂŢII JURIDICE , ART. 6 § 1 DIN CONVENŢIE, DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL, CONSILIERI JURIDICI, BAROU , SCUTIRE DE EXAMEN

Dispoziţiile Legii nr. 51/1995 acordă juriştilor cu vechime mai mare de 10 ani dreptul de primire în Ordinul Avocaţilor cu scutire de examen de admitere. […]

PRINCIPIUL SECURITATII JURIDICE , PRINCIPIUL “TRIBUNAL INSTITUIT PRIN LEGE”, INDEPENDENTA ȘI IMPARTIALITATEA INSTANTEI

Prin hotărârea din 9 ianuarie 2013 pronunțata în Cauza Oleksandr Volkov vs Ucrainei (cererea nr. 21722/11), Curtea a constatat atât încălcarea art. 6 din Convenţie prin faptul ca reclamantul – judecător al Curţii Supreme – nu a beneficiat de garanţiile privind “independenta și imparţialitatea instanţei” în procedura disciplinara desfășurata în fata Consiliului Superior de Justiţie a Ucrainei, a Parlamentului și a instanței de control judiciar, cat și încălcarea art. 8 din Convenție, prin faptul ca eliberarea sa nelegala din funcția de judecător a constituit o ingerința nejustificata în dreptul la viața privata. Hotărârea va analiza: – modul în care sunt numiți membrii Consiliului Superior de Justiție, problema calității de “membri de drept” a ministrului justiției și a procurorului general, – independenta și imparțialitatea instanței care controlează deciziile Consiliului Superior de Justiție în materie disciplinară; – modul în care legislația prevede și definește faptele care constituie abateri disciplinare, precum și maniera în care sunt interpretate aceste prevederi în practică. […]

PRINCIPIUL SECURITĂŢII JURIDICE, DECLANŞAREA UNEI PROCEDURI, DREPTUL LA PLÂNGERE INDIVIDUALĂ, DREPTUL LA VIAŢĂ, VIAŢA DE FAMILIE

Curtea constată că reclamanţii se plâng, în speţă, de ineficienţa anchetei realizate care, potrivit opiniei lor, nu a asigurat protecţia “prin lege” prevăzută de prima frază a art. 2. De asemenea, Curtea observă că părţile admit amândouă că este competentă ratione temporis să analizeze capătul de cerere al reclamanţilor întemeiat pe art. 2 din Convenţie. Cu toate acestea, ea este obligată să analizeze din oficiu competenţa sa în acest sens.

Din jurisprudenţa Curţii, în special din Hotărârea Blecic împotriva Croaţiei ([MC], nr. 59.532/00, CEDO 2006-III), rezultă că competenţa trebuie să se determine în raport cu faptele ce constituie ingerinţa pretinsă. Astfel, Curtea a stabilit că este esenţial să realizeze în fiecare cauză dată fixarea exactă în timp a încălcării pretinse. Ea trebuie să ţină cont în acest sens atât de faptele de care se plânge reclamantul, cât şi de sfera de aplicare a dreptului garantat de Convenţie, a cărui încălcare este pretinsă, ceea ce poate presupune o anumită dificultate atunci când cererile se bazează pe fapte ce reprezintă o prelungire a unei situaţii sau o înlănţuire de evenimente dintre care unele se situează înaintea datei ratificării sau, dacă este cazul, înaintea datei de recunoaştere de către statul pârât a dreptului la plângere individuală, când aceasta nu era încă facultativă (vezi Blecic,  §§ 77 şi 82, Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei [MC], nr. 48.787/99, §§ 402, 403, 459, 462, 463, CEDO 2004-VII, Yagci şi Sargin împotriva Turciei, Hotărârea din 8 iunie 1995, seria A nr. 319-A, p. 16, § 40, şi Broniowski împotriva Poloniei [MC], nr. 31.443/96, § 122, CEDO 2004-V). Continue reading PRINCIPIUL SECURITĂŢII JURIDICE, DECLANŞAREA UNEI PROCEDURI, DREPTUL LA PLÂNGERE INDIVIDUALĂ, DREPTUL LA VIAŢĂ, VIAŢA DE FAMILIE