Opiniile şi informaţiile care relatează despre procedurile penale în curs pot fi comunicate sau diseminate către media doar atunci când acestea nu prejudiciază prezumţia de nevinovăţie a suspectului sau acuzatului. Procurorii trebuie să păstreze confidenţiale informaţiile obţinute de la terţi, în special atunci când prezumţia de nevinovăţie este pusă la îndoială, cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară în interesul justiţiei sau este prevăzută de lege. [...]
|
||||||
|
Lisa Friel, şefa unitatii pentru crime sexuale a Procuraturii din Manhattan a demisionat. [...] Preliminarii. Instrucţiunea preparatorie sau propriu-zisă Instrucţiunea preparatorie are de scop, adunarea probelor şi constatarea dacă există sau nu indicii de culpabilitate contra infractorului şi deci, dacă el trebuie trimis în judecata instanţelor penale competente. Instrucţiunea e de două feluri: a). Instrucţiunea sumară, aceea care după cum am văzut [...] Prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 556 din 14 august 2007, Partea I, au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. Aşa cum se precizează acolo, nu s-a intenţionat ca noul Cod de procedură penală să conţină soluţii originale [...] Începerea urmăririi penale, din oficiu, prin proces verbal încheiat de organul de poliţie în cazul infracţiunilor pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror este legală. Procesul-verbal încheiat potrivit art. 224 şi art. 228 alin. (3) C. pr. pen., prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare şi sesizarea din oficiu, constituie act de începere a urmăririi penale. [...] La 4 februarie 2008 a fost înregistrată la Curtea de Apel Oradea plângerea formulată, în temeiul art. 2781 C. pr. pen., de către petenta L.V. împotriva rezoluţiei nr. 336/P/2007 din 15 noiembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii L.A., procuror şi P.A., avocat. Petenta a solicitat desfiinţarea rezoluţiei în baza art. 2781 alin. (8) lit. b) C. pr. pen. şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale, urmând să fie reaudiaţi făptuitorii sub aspectul tuturor faptelor reclamate, să fie solicitate înscrisurile despre care face vorbire în plângere, să se dispună un control fiscal, să se facă confruntări, să fie audiaţi martorii invocaţi în plângere şi alte persoane conform exigenţelor unei anchete serioase. Continue reading EVAZIUNE FISCALA, PROCUROR, NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE , ABUZ ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR ÎN FORMĂ CALIFICATĂ, ACTE PREMERGĂTOARE, PLÂNGERE ÎMPOTRIVA MĂSURILOR SAU ACTELOR EFECTUATE DE PROCUROR SAU EFECTUATE PE BAZA DISPOZIŢIILOR DATE DE ACESTA La data de 17 iunie 2008, administratorul SC P.F. SRL Galaţi, U.P., a formulat plângere penală împotriva procurorului G.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, fiind nemulţumit de modul de soluţionare a cauzei penale privind pe M.A., fost director în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Galaţi şi M.C., director judiciar al SC M.R.L. SRL Iaşi şi solicitând tragerea sa la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală. Continue reading EVAZIUNE FISCALA, PROCUROR, COMPLICITATE, NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE, PLÂNGERE ÎMPOTRIVA MĂSURILOR SAU ACTELOR EFECTUATE DE PROCUROR SAU EFECTUATE PE BAZA DISPOZIŢIILOR DATE DE ACESTA Curtea reaminteşte că, având autoritatea de a stabili calificarea juridică a faptelor în cauză, nu se consideră obligată de cea pe care le-o atribuie reclamanţii sau guvernele. În virtutea principiului jura novit curia, aceasta a studiat, de exemplu, din oficiu, mai multe cereri din perspectiva unui articol sau paragraf ce nu fusese invocat de părţi. O cerere se caracterizează prin faptele pe care le denunţă şi nu prin simplele motive sau argumente de drept invocate (vezi, mutatis mutandis, Guerra şi alţii împotriva Italiei din 19 februarie 1998, Culegere de hotărâri şi decizii 1998-I, p. 223, § 44, şi Berktay împotriva Turciei, nr. 22.493/93, § 167, 1 martie 2001). Continue reading RELE TRATAMENTE , INDEPENDENŢA PROCURORILOR MILITARI Art. 5 § 3 din Convenţie nu poate fi interpretat ca şi cum ar autoriza o arestare preventivă în mod necondiţionat, cât timp nu depăşeşte o anumită durată. Orice menţinere sub arest preventiv a unui acuzat, chiar şi pentru o scurtă durată, trebuie să fie justificată într-un mod convingător de către autorităţi [vezi, printre altele, Chichkov împotriva Bulgariei, nr. 38.822/97, § 66, CEDO 2003-l (extrase), şi Musuc împotriva Moldovei, nr. 42.440/06, § 41, 6 noiembrie 2007]. În acest sens, ea reaminteşte că numai precizând motivele pe care se întemeiază o hotărâre este posibil un control public al administrării justiţiei (Suominen împotriva Finlandei, nr. 37.801/97, § 37, 1 iulie 2003); în plus, argumentele pro şi contra repunerii în libertate nu trebuie să fie “generale şi abstracte” [Smirnova împotriva Rusiei, nr. 46.133/99 şi 48.183/99, § 63, CEDO 2003-IX (extrase)]. Continue reading ARESTARE PREVENTIVĂ, PERICOL PENTRU ORDINEA PUBLICĂ, PĂRŢI, PROCUROR, URMĂRIRE PENALĂ, PROCES ECHITABIL Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală dată de procuror nu poate fi considerată ca punând capăt urmăririi penale împotriva reclamanţilor din moment ce ea nu constituia o decizie internă definitivă. [...] |
||||||
|
Copyright © 2012 Dorin CIUNCAN - All Rights Reserved |
||||||