În cazul în care după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de către judecătorie rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului. [...]
|
||||||
|
Fiind o cale de retractare, şi nu de cenzură judiciară, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată în alte condiții și pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuţie a unor probleme de fond care au fost soluţionate de instanţă şi care s-a pronunţat asupra motivelor de casare invocate de parte [...] Introducerea pct. 18 a mărit cu cel puțin 30% durata proceselor, permițând rejudecarea cauzelor. În scopul asigurării celerităţii procesului penal şi a reducerii duratei de soluţionare a cauzei penale, în condiţiile în care au fost sporite garanţiile în faza de urmărire penală şi la judecata în primă instanţă, în materia căilor de atac, noul cod prevede calea ordinară de atac a apelului, integral devolutivă. Astfel, se menţine doar o singură cale ordinară de atac, dând eficienţă principiului dublului grad de jurisdicţie, prevăzut de articolul 2 paragr.1 al Protocolului 7 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Instanţa de apel poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, fiind obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza şi să verifice hotărârea primei instanţe sub toate aspectele de fapt şi de drept (EXPUNERE DE MOTIVE la noul Cod de procedură penală ). [...] Condamnarea inculpatului în apel pentru o infracţiune nesupusă judecăţii în primă instanţă este nelegală, deoarece inculpatul a fost lipsit atât de dreptul la apărare, cât şi de un grad de jurisdicţie. [...] Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, având pe rol spre soluţionare recursurile declarate de inculpaţii M.S., M.M. şi de către partea civilă D.G.F.P.J. Cluj împotriva deciziei penale nr. 72/ A din data de 23 martie 2009, pronunţată în dosar nr. 5956/211/2006 al Tribunalului Cluj, la termenul din 9 iunie 2009, a fost sesizată de către inculpaţi, prin apărător ales, cu o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) C. pr. pen. Prin aceeaşi cerere inculpaţii au solicitat şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea [cererii]. Continue reading EVAZIUNE FISCALA, FALS INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ, COMPLICITATE, EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE, RESPINGERE, RECURS, RIDICAREA SILITĂ DE OBIECTE dreptul la o procedură în contradictoriu, în sensul art. 6 § 1, “implică, în principiu, pentru părţile la un proces, penal sau civil, facultatea de a lua la cunoştinţă orice probă sau observaţie prezentată judecătorului, chiar şi de către un magistrat independent, pentru a-i influenţa decizia, şi de a o discuta”.Este în joc în special încrederea justiţiabililor în funcţionarea justiţiei: ea se întemeiază, printre altele, pe garanţia de a se fi putut exprima asupra fiecărei probe din dosar. [...] Curtea Europeana a Drepturilor Omului , prin Decizia din 18 mai 2010 , pronunțată în Cauza Drăganschi împotriva României (Cererea nr. 40.890/04), declară cererea inadmisibilă, având în vedere că reclamanţii nu ar putea reproşa autorităţilor că nu le-au pus la dispoziţie un sistem judiciar adecvat care să permită clarificarea circumstanţelor decesului lui M.D. şi sancţionarea vinovaţilor. Continue reading DREPTUL LA VIAŢĂ, SISTEM JUDICIAR , RECURS Forma anchetei derulate poate varia în funcţie de circumstanţe fără a fi necesară declanşarea urmăririi penale în toate cazurile.Când se pune problema anchetării unei neglijenţe, o cale judiciară civilă sau disciplinară, singură ori paralelă cu o acţiune în faţa instanţelor penale, poate fi suficientă pentru a stabili responsabilităţile în speţă [...]
De comun acord cu Guvernul şi cu Comisia, Curtea apreciază că a avut loc „o ingerinţă din partea unei autorităţi publice” în exercitarea dreptului reclamantului la respectarea corespondenţei sale, drept garantat de alin. 1 al art. 8. O astfel de ingerinţă încalcă dispoziţiile acestui text, dacă „nu este prevăzută de lege” şi nu urmăreşte unul sau mai multe scopuri legitime dintre cele menţionate la alin. 2. În plus, atingerea adusă dreptului trebuie să fie „necesară într-o societate democratică” pentru atingerea acestor scopuri (a se vedea hotărârile Silver şi alţii împotriva Regatului Unit din 25 martie 1983, seria A, nr. 61, p. 32, § 84, Campbell împotriva Regatului Unit din 25 martie 1992, seria A, nr. 233, p. 16, § 34 şi Calogero Diana împotriva Italiei din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1. 775, § 28). Continue reading RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE ŞI DE FAMILIE, A DOMICILIULUI SĂU ŞI A CORESPONDENŢEI . CONTROLUL CORESPONDENŢEI DEŢINUŢILOR. DREPTULUI DE RECURS INDIVIDUAL |
||||||
|
Copyright © 2017 Dorin CIUNCAN - All Rights Reserved |
||||||