REFERENDUM

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a declanşat procedura pentru un nou referendum, cu acelaşi subiect ca şi cel anterior, pentru Parlament unicameral şi un maximum 300 de parlamentari[18]. Teoretic, este acelaşi drept al Preşedintelui, în plus. Respectul pentru Constituţie nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, în baza cooperării loiale dintre acestea. Şeful statului, Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, toate servesc scopului comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei. Chiar dacă o instituţie este într-o situaţie de putere, atunci când este în măsură să influenţeze alte instituţii ale statului, trebuie să facă acest lucru având în vedere interesul statului ca un întreg, inclusiv, ca o consecinţă, interesele celorlalte instituţii şi cele ale minorităţii parlamentare. […]

CONSTITUŢIA, STATUL DE DREPT, ACŢIUNILE GUVERNULUI ŞI PARLAMENTULUI ROMÂNIEI, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE, ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA REFERENDUMULUI

Respectul pentru independenţa organelor judiciare este o condiţie indispensabilă pentru o democraţie stabilă bazată pe statul de drept. Apărarea judecătorilor şi procurorilor de presiuni nejustificate este o sarcină tipică a unui consiliu judiciar. Ca o măsură de protecţie pentru independenţa judiciară este important ca respectivul consiliul judiciar să beneficieze de un temei juridic suficient de clar pentru această competenţă, inclusiv pentru declaraţiile publice din partea sistemului judiciar. […]

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA REFERENDUMULUI

Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg să nu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare. De aceea, neparticiparea la referendum, mai exact neexercitarea dreptului la vot, este tot o formă de exprimare a voinţei politice a cetăţenilor şi de participare la viaţa politică. […]