RELE TRATAMENTE , INDEPENDENŢA PROCURORILOR MILITARI

Curtea reaminteşte că, având autoritatea de a stabili calificarea juridică a faptelor în cauză, nu se consideră obligată de cea pe care le-o atribuie reclamanţii sau guvernele. În virtutea principiului jura novit curia, aceasta a studiat, de exemplu, din oficiu, mai multe cereri din perspectiva unui articol sau paragraf ce nu fusese invocat de părţi. O cerere se caracterizează prin faptele pe care le denunţă şi nu prin simplele motive sau argumente de drept invocate (vezi, mutatis mutandis, Guerra şi alţii împotriva Italiei din 19 februarie 1998, Culegere de hotărâri şi decizii 1998-I, p. 223, § 44, şi Berktay împotriva Turciei, nr. 22.493/93, § 167, 1 martie 2001). Continue reading RELE TRATAMENTE , INDEPENDENŢA PROCURORILOR MILITARI

RELE TRATAMENTE. TORTURĂ. PUNEREA SUB ACUZARE

I. Asupra pretinsei încălcări a art. 3 din Convenţie

Curtea reaminteşte că, atunci când o persoană este rănită în timpul reţinerii, perioadă în care aceasta se află în totalitate sub supravegherea ofiţerilor de poliţie, orice vătămare intervenită în acest interval dă naştere unor puternice prezumţii de fapt (a se vedea Hotărârea Salman împotriva Turciei [GC] nr. 21.986/93, § 100, CEDH 2000-VII). Prin urmare, Guvernului îi revine sarcina să ofere o explicaţie plauzibilă în ceea ce priveşte cauzele unor asemenea vătămări şi să producă probe care să demonstreze fapte de natură să pună sub semnul întrebării afirmaţiile victimei, în special dacă acestea sunt susţinute prin acte medicale (a se vedea, printre altele, hotărârile Selmouni împotriva Franţei [CG] nr. 25.803/94, § 87, CEDH 1999-V, Berktay împotriva Turciei nr. 22.493/93, § 167, 1 martie 2001, nepublicată, şi Altay împotriva Turciei nr. 22.279/93, § 50, 22 mai 2001, nepublicată). Având în vedere obligaţia autorităţilor de a răspunde pentru persoanele aflate sub supravegherea lor, Curtea a subliniat că achitarea poliţiştilor în cadrul acţiunii penale nu scuteşte statul pârât de obligaţiile care îi revin conform Convenţiei (a se vedea hotărârea Berktay împotriva Turciei, citată mai sus, § 168).

Curtea observă că reclamantul a suferit o agresiune în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 1997. Vătămările au fost constatate în rapoartele medico-legale care atestau existenţa unui traumatism cranio-cerebral produs prin violenţă, însoţit de tumefieri, echimoze şi excoriaţii multiple la nivelul feţei şi al mâinilor, precum şi de un edem cerebral difuz şi de o angină pectorală survenite ca urmare a traumatismului. Continue reading RELE TRATAMENTE. TORTURĂ. PUNEREA SUB ACUZARE

RELE TRATAMENTE . PROBE. TRATAMENT DEGRADANT. INDEPENDENŢA. PROCURORI MILITARI

Reclamantul susţine că a fost bătut de poliţişti, în timp ce Guvernul susţine că leziunile au avut un caracter accidental, inerent procesului de imobilizare a reclamantului, care a încercat să fugă şi a devenit agresiv.

Curtea aminteşte că pentru aprecierea elementelor de fapt ea se bazează pe principiul probei “dincolo de orice îndoială rezonabilă”, dar adaugă că o asemenea probă poate rezulta dintr-un ansamblu de indicii sau de prezumţii necontestate, suficient de grave, precise şi concordante; în plus, poate fi avut în vedere comportamentul părţilor în timpul aprecierii probelor (Orhan c. Turciei, Cererea nr. 25.656/1994, § 264, Hotărârea din 18 iunie 2002). Continue reading RELE TRATAMENTE . PROBE. TRATAMENT DEGRADANT. INDEPENDENŢA. PROCURORI MILITARI

PRIVARE DE LIBERTATE. ARESTARE PREVENTIVĂ . RELE TRATAMENTE. RĂSPUNDEREA AUTORITĂŢILOR. PROCURORI SUBORDONAŢI. DEPENDENŢĂ ÎN RAPORT CU PUTEREA EXECUTIVĂ. ASISTENŢĂ JURIDICĂ

Atunci când o persoană este privată de libertate, folosirea împotriva sa a forţei fizice, dacă aceasta nu este determinată de însuşi comportamentul victimei, aduce atingere demnităţii umane şi constituie, în principiu, o încălcare a dreptului garantat de articolul 3. […]