Doctrină şi jurisprudenţă penală,2004.. […]
|
||||||
Doctrină şi jurisprudenţă penală,2004.. […] Se dorește o simplificare a etapei de urmărire penală, inclusiv prin prisma reaşezării rolului procurorului de a conduce şi supraveghea această activitate, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, precum şi introducerea principiului oportunităţii. […] Noul Cod de procedură penală păstrează structura procedurii anterioare, într-o mai aleasă formulare. Actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege sunt un mod de sine stătător de sesizare. Ca atare, obligă, practic , organul de cercetare penală sesizat legal să dispună, imediat, prin ordonanță, începerea urmăririi penale. […] În ceea ce priveşte urmărirea penală, din datele statistice rezultă faptul că, în perioada 1 ianuarie 2013 – 31august 2013, în cazurile de conflict de interese, la nivel naţional au fost emise 17 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 19 inculpaţi – 3 parlamentari, 6 primari, 1 viceprimar, 2 consilieri locali, 1 inspector Compartimentul Achiziţii Publice primărie, 3 membri comisia de evaluare a persoanelor cu handicap, 1 funcţionar public Registrul Auto Român, 1 director executiv direcţie de sănătate publică judeţ, 1 director administrativ spital. Referitor la săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese în materia achiziţiilor publice, au fost întocmite 7 rechizitorii şi s-a dispus trimiterea în judecată a 9 inculpaţi (4 primari, 2 consilieri locali, 1 viceprimar, 1 director spital, 1 inspector Compartimentul Achiziţii Publice primărie). […] procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt competenţi să efectueze urmărirea penală în cazul infracţiunii de şantaj prevăzută în art. 194 din Codul penal, raportată la art. 131 din Legea nr. 78/2000 în care este implicată persoane care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul agenţilor economici sau dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au produs/au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro, evident, atunci când infracţiunea are obiect material. […] Nu există nici un motiv de principiu în a considera noţiunea de „viaţă privată” ca excluzând activităţile profesionale sau comerciale; în ocupaţiile unei persoane, nu se poate despărţi, întotdeauna ceea ce aparţine domeniului profesional şi cel personal. nici o raţiune nu permite excluderea activităţii profesionale sau comerciale din sfera noţiunii de “viaţă privată”. […] Apreciem că numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti se poate institui un sechestru. Chiar dacă nu s-ar admite un asemenea punct de vedere, ministerul public poate porni o acţiune civilă ori de câte ori este necesar doar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. Or, cazul prevăzut la lit. a) alin. 6 din art. 163 C. pr. pen. a fost abrogat în mod expres. Ca atare, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie doar în acest unic caz. De lege ferenda, este necesar a se prevedea expres că în toate cazurile în care este vorba de ocrotirea proprietăţii publice, procurorul să poată introduce acţiune civilă, pentru ocrotirea unui drept principal sau accesoriu, pentru apărarea unui drept real sau de creanţă. Într-o egalitate a armelor, pentru a pune de acord textele şi pentru a crea organului de urmărire penală posibilitatea reală a sechestrului se impune ca ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii – în cazurile în care aceasta a fost dispusă legal – să fie supusă confirmării imediate a unui judecător pentru a putea pătrunde într-un domiciliu sub încuviinţarea justiţiei, pentru a preîntâmpina un eventual refuz, şi deci a permite înstrăinarea bunului. Credem că nu ar trebui să poată fi sechestrate bunuri care aparţin unei autorităţi sau instituţii publice ori unei alte persoane de drept public, altele decât cele din proprietatea lor privată. […] Opiniile şi informaţiile care relatează despre procedurile penale în curs pot fi comunicate sau diseminate către media doar atunci când acestea nu prejudiciază prezumţia de nevinovăţie a suspectului sau acuzatului. Procurorii trebuie să păstreze confidenţiale informaţiile obţinute de la terţi, în special atunci când prezumţia de nevinovăţie este pusă la îndoială, cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară în interesul justiţiei sau este prevăzută de lege. […] SECRETUL CORESPONDENŢEI, RESTRÂNGEREA EXERCIŢIULUI UNOR DREPTURI SAU AL UNOR LIBERTĂŢI, INTERCEPTAREA AUDIO-VIDEO ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE, RESPECTIV ÎNAINTE DE DECLANŞAREA PROCESULUI PENAL SAU ÎNAINTE DE SĂVÂRŞIREA UNEI INFRACŢIUNI, CONDIŢIILE ŞI CAZURILE DE INTERCEPTARE ŞI ÎNREGISTRARE A CONVORBIRILOR SAU COMUNICĂRILOR EFECTUATE PRIN TELEFON SAU PRIN ORICE MIJLOC ELECTRONIC DE COMUNICARE, ORGANELE CARE EFECTUEAZĂ INTERCEPTAREA ŞI […] Începerea urmăririi penale, din oficiu, prin proces verbal încheiat de organul de poliţie în cazul infracţiunilor pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror este legală. Procesul-verbal încheiat potrivit art. 224 şi art. 228 alin. (3) C. pr. pen., prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare şi sesizarea din oficiu, constituie act de începere a urmăririi penale. […] |
||||||
Copyright © 2024 Dorin CIUNCAN - All Rights Reserved Powered by WordPress & Atahualpa |