CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICE,anvelope de iarnă

CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICE,anvelope de iarnă

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002 şi ulterior adoptării a mai fost modificată şi completată prin:

– Hotărârea Guvernului nr. 85/2003 pentru […]

MOSCOVA AR PUTEA REABILITA VICTIMELE KATYNULUI

Moscova ar putea reabilita victimele Katynului. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov a declarat că această problemă ar putea fi luate în considerare. […]

SOCIETĂŢI COMERCIALE, PROTEJAREA INTERESELOR SOCIETĂŢII ÎMPOTRIVA ACTELOR FRAUDULOASE COMISE DE PERSOANELE CARE DEŢIN FUNCŢII ADMINISTRATIVE, DECIZIONALE , FOLOSIREA CU REA-CREDINŢĂ A BUNURILOR SAU A CREDITULUI DE CARE SE BUCURĂ SOCIETATEA

Legiuitorul ordinar este, aşadar, competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, cum este cazul societăţilor comerciale, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. […]

CEDO, PAVALACHE VS ROMÂNIA, PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE, PUBLICITATEA INFORMAŢIILOR PRIVIND PROCEDURILE JUDICIARE ŞI ASIGURAREA UNUI PROCES ECHITABIL

Opiniile şi informaţiile care relatează despre procedurile penale în curs pot fi comunicate sau diseminate către media doar atunci când acestea nu prejudiciază prezumţia de nevinovăţie a suspectului sau acuzatului. Procurorii trebuie să păstreze confidenţiale informaţiile obţinute de la terţi, în special atunci când prezumţia de nevinovăţie este pusă la îndoială, cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară în interesul justiţiei sau este prevăzută de lege. […]

CEDH, AFFAIRE PAVALACHE C. ROUMANIE, LES MESURES PRIVATIVES DE LIBERTE, LE RESPECT DE LA DIGNITE HUMAINE, L’EXPOSITION A LA FUMEE DE TABAC ,LA SURPOPULATION CARCERALE , LA PRESOMPTION D’INNOCENCE D’UN INCULPE

l’article 3 fait peser sur les autorités une obligation positive qui consiste à s’assurer que tout prisonnier est détenu dans des conditions qui sont compatibles avec le respect de la dignité humaine, que les modalités d’exécution de la mesure ne soumettent pas l’intéressé à une détresse ou à une épreuve d’une intensité qui excède le niveau inévitable de souffrance inhérent à la détention et que, eu égard aux exigences pratiques de l’emprisonnement, la santé et le bien-être du prisonnier sont assurés de manière adéquate. L’Etat est donc tenu, nonobstant les problèmes logistiques et financiers, d’organiser son système pénitentiaire de façon à assurer aux détenus le respect de leur dignité humaine. La Cour rappelle que le principe de la présomption d’innocence consacré par le paragraphe 2 de l’article 6 exige qu’aucun représentant de l’Etat ne déclare qu’une personne est coupable d’une infraction avant que sa culpabilité ait été établie par un tribunal . […]

NEGLIJENŢĂ ÎN SERVICIU, RAPORT DE CAUZALITATE,RĂSPUNDERE CIVILĂ SOLIDARĂ

Prin neglijenţa sa, inculpata a contribuit la crearea unui prejudiciu important, în sumă de peste o sută douăzeci de milioane de lei la valoarea din anul 1999, deoarece, prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor sale de serviciu, a dat posibilitatea casierei să-şi însuşească banii. Referitor la cea de-a doua critică se constată că în mod corect instanţele au obligat pe inculpate, solidar, la plata prejudiciului; câtă vreme paguba a fost produsă ca urmare a activităţii infracţionale a ambelor inculpate, ele sunt ţinute împreună să răspundă pentru repararea integrală a prejudiciului potrivit regulii solidarităţii. Pentru motivele menţionate, recursul a fost respins. […]

ŞANTAJ, ELEMENTE CONSTITUTIVE

Infracţiunea de şantaj, în conformitate cu dispoziţiile art. 194 C. pen., constă în „constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.” Prin incriminarea şantajului în Titlul II „Infracţiuni contra persoanei”, Capitolul II „Infracţiuni contra libertăţii persoanei”, legiuitorul a urmărit să ocrotească în principal relaţiile sociale care privesc libertatea psihică a persoanei, iar în secundar sau adiacent relaţiile sociale cu caracter patrimonial sau nepatrimonial care sunt periclitate sau lezate prin scopul ilicit urmărit de făptuitor, de a obţine un folos injust. Acţiunea de constrângere ce constituie latura obiectivă a şantajului se realizează prin violenţă sau ameninţare. Ameninţarea are un înţeles mai larg decât cel din art. 193 C. pen., deoarece textul incriminator nu limitează obiectul acesteia (o infracţiune sau o faptă păgubitoare), ceea ce înseamnă că se poate ameninţa cu orice altă faptă, chiar licită. În acest sens, şi intenţia specială de a şantaja ce constituie latura subiectivă a şantajului este îndeplinită potrivit legii, chiar dacă folosul este just, dacă făptuitorul a urmărit să-l dobândească în mod injust. […]

ACCESUL LA JUSTIŢIE , PRINCIPIUL INDEPENDENŢEI JUDECĂTOREŞTI , NEÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE , MAGISTRAŢI, PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE , CĂI DE ATAC

Soluţiile dispuse de judecători pot fi cenzurate numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute în Codul de procedură civilă, în caz contrar încălcându-se principiul independenţei judecătoreşti. Procurorii nu poate face afirmaţii sau consideraţii în legătură cu probitatea profesională a judecătorilor, şi nici nu au posibilitatea legală de a cenzura modul de argumentare a soluţiilor dispuse de instanţele de judecată. […]

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

Avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. […]

PROCEDURA SOMAŢIEI DE PLATĂ

procedura somaţiei de plată, reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, este o procedură specială în materia executării creanţelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atribuţiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia: “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, evident cu condiţia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei prevederi constituţionale. acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicaţiile şi lămuririle date de părţi, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părţi, în condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apărare. […]