ANULAREA ALEGERILOR
La 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Un al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele întregului prim tur și a dispus reorganizarea procesului electoral, invocând multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale care au compromis integritatea procesului. ( George Costiță, Dora Vulcan, , Europa Liberă România, 30 decembrie 2024 ; Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi reluat „în integralitate”, Europa Liberă România, 19 decembrie 2025)
Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024. 2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Potrivit dispozițiilor art.146 lit. f) din Constituție, ale art.37 alin. (1) din Legea nr.47/1992, re M.Of. nr.807 din 3 decembrie 2010, și ale art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în M.Of. nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
După declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 și aducerea acestora la cunoștință publică, Curtea a luat act de conținutul lor. Față de cele prezentate în cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Telecomunicații Speciale, care au fost înregistrate la Administrația prezidențială sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 și nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice.
Democrația reprezintă un element fundamental al ordinii constituționale naționale și al patrimoniului constituțional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăți democratice (v și Decizia nr.242 din 3 iunie 2020, M.Of. nr.504 din 12 iunie 2020, §105), fiind esențial și determinant pentru sistemul democratic.
Dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea fundamentelor unei democrații constituționale autentice și efective, guvernate de preeminența dreptului (v , mutatis mutandis, Hotărârea din 17 mai 2016, pronunțată în Cauza Karácsony și alții împotriva Ungariei, § 141), și sunt garantate prin Constituție. Drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a legilor.
Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
În coordonatele în care s-a desfășurat procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetățenilor.
Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când […] nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar” [v , și Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, considerentul 4]. Pe cale de consecință, trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.
Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.
Egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor candidaților și partidelor și trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea șanselor [v și pct.18 și 21 al Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002)]. Totodată, egalitatea de șanse trebuie evaluată și prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privința utilizării rețelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligență artificială și a finanțării campaniei electorale.
A fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral. Utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de către candidați ori competitori electorali, cât și de către partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite.
Finanțarea legală și transparentă a campaniei electorale este un factor important în regularitatea procesului electoral, iar finanțarea activităților online trebuie, de asemenea, să fie transparentă [pct.107 și 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală și pct.46 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială]. Publicitatea electorală online trebuie întotdeauna să fie identificată ca atare și să fie transparentă, atât în ceea ce privește identitatea sponsorului său, cât și cu privire la tehnica de diseminare utilizată. Platformele de socializare ar trebui să fie obligate să dezvăluie permanent datele privind publicitatea politică și sponsorii electorali [v și pct.46 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială].
Un candidat a încălcat legislația electorală referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale. Declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidați referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt în contradicție cu datele prezentate în „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă și a Serviciului Român de Informații. Or, este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri și cheltuieli importante, iar situația analizată relevă o incongruență evidentă între amploarea campaniei desfășurate și inexistența asumată de candidat în privința cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, încălcat principiul transparenței finanțării campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfășurării alegerilor.
Curtea anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României. Efectul prezentei hotărâri vizează toate operațiunile electorale desfășurate în temeiul celor două hotărâri ale Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin.
Curtea Constituțională Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024 M.Of. nr.1231 din 6 decembrie 2024.
Prin decizia din 6 martie 2025, pronunțată în cauza nr. 37327/24, CEDO (completul de 3 judecători) a respins, ca inadmisibilă, o cerere formulată în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România, din anul 2024. O discuție interesantă a privit posibila încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 la C.E.D.H. , articol care poarta titlul marginal „Dreptul la alegeri libere”. (Curtea a analizat, în cuprinsul deciziei de inadmisibilitate, și posibila încălcare a altor articole din Convenție , art. 6, 10, 11, 13 rezultatul fiind tot negativ.) CEDO a respins cererea și cu privire la încălcarea acestui articol, pe motiv că respectivul articol din Convenție nu garantează decât alegeri parlamentare libere, nu și alegeri prezidențiale libere. (v și Cristi Danileț, Pe înțelesul tuturor: Opinia Comisiei Veneția ref. reluarea alegerilor https://www.juridice.ro/ 28 ianuarie 2025
Raportul de 160 de pagini al Congresului SUA, intitulat Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania Europei de un deceniu pentru cenzurarea internetului global și modul în care aceasta dăunează discursului american în Statele Unite este un raport interimar al Comisia juridică a Camerei Reprezentanților.( https://judiciary.house.gov)
Raportul Comisiei juridice (House Judiciary Committee), sub conducerea republicanilor, a acuzat CE că a interferat în alegerile din state membre UE, inclusiv în România THE FOREIGN CENSORSHIP THREAT, PART II: EUROPE’S DECADE-LONG CAMPAIGN TO CENSOR THE GLOBAL INTERNET AND HOW IT HARMS AMERICAN SPEECH IN THE UNITED STATES Interim Staff Report of the Committee on the Judiciary of the U.S. House of Representatives
Comisia Europeana a interferat in alegerile din Romania si cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare. Aceasta încearcă să influențeze statele membre ale UE prin controlul discursului politic în perioadele electorale.
A doua zi, 4 februarie 2026 , CE a respins ferm acuzațiile formulate în raport (https://www.caleaeuropeana.ro/absurditate-totala-reactia-comisiei)
În cadrul activității de supraveghere, comisia a emis citații către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să prezinte comunicările cu guverne străine, inclusiv cu CE și statele membre ale UE, privind moderarea conținutului. Agerpres/(AS – redactor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
În anul 2024, CE a publicat un ghid electoral în cadrul DSA (Legea privind serviciile digitale, 2023), care impune platformelor să adopte măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene importante.
DSA este punctul culminant al unui efort european de un deceniu de a reduce la tăcere opoziția politică și de a suprima narațiunile online care critică establishmentul politic. DSA a intrat în vigoare în 2023, iar CE a emis prima amendă din istoria DSA în decembrie 2025 împotriva lui X. Aceasta reprezintă punctul culminant al unui efort de un deceniu al CE de a controla internetul global pentru a suprima narațiunile defavorizate online. Internetul și rețelele sociale promiteau inițial să fie o forță care va democratiza discursul și, odată cu acesta, puterea politică.
Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA investighează modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrâng sau influențează companiile să cenzureze discursul în Statele Unite.
În iulie 2025, Comisia a publicat un raport care detaliază modul în care CE – ramura executivă a UE – folosește Legea privind serviciile digitale (DSA), lege care reglementează discursul online, pentru a impune cerințe globale de cenzură online asupra discursului politic, umorului și satirei. De atunci, în urma citațiilor, companiile de tehnologie au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu CE . Aceste documente arată amploarea – și succesul – campaniei globale de cenzură a CE .
Într-un efort cuprinzător de un deceniu, CE a făcut presiuni cu succes asupra platformelor de socializare pentru a-și modifica regulile globale de moderare a conținutului, încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor din Statele Unite. Deși adesea prezentată ca o modalitate de combatere a așa-numitului „discurs instigator la ură” sau „dezinformări”, CE a depus eforturi pentru a cenzura informațiile adevărate și discursul politic despre unele dintre cele mai importante dezbateri politice din istoria recentă – inclusiv pandemia de COVID-19, migrația în masă și problemele transgender.
După zece ani, CE a stabilit un control suficient asupra discursului online global pentru a suprima în mod complet narațiunile care amenință puterea CE . Înainte de citațiile Comitetului, aceste eforturi au avut loc în mare parte în secret. Acum, eforturile CE au ieșit la iveală pentru prima dată, informând Comitetul cu privire la măsurile legislative pe care le poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online a americanilor. ( https://judiciary.house.gov/media/press-releases/chairmanjordan-subpoenas-big-tech-information-foreign-censorship-american).
Recunoscând că abordarea acestei probleme va dura câțiva ani, începând cu 2015 și 2016, CE a început să creeze diverse forumuri în care autoritățile de reglementare europene se puteau întâlni direct cu platformele tehnologice pentru a discuta despre cum și ce conținut ar trebui moderat. Deși aparent menite să combată „dezinformarea” și „discursul instigator la ură”, documentele nepublice prezentate Comitetului arată că, în ultimii zece ani, CE a făcut presiuni directe asupra platformelor pentru a cenzura discursul politic legal din Uniunea Europeană și din străinătate.( v EU Internet Forum: The Handbook of Borderline Content in Relation to Violent Extremism)
Comisia Europeană și-a impus, de asemenea, obiectivele de cenzură prin intermediul unor presupuse „coduri de conduită” voluntare privind discursul instigator la ură și dezinformarea.
În 2016, a stabilit un „Cod de conduită privind combaterea discursului instigator la ură online”, în temeiul căruia platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și Twitter (acum X) promiteau să cenzureze „comportamentele instigatoare la ură” vag definite.
În cadrul întâlnirilor la nivel înalt cu platformele, înalți funcționari ai CE au declarat explicit platformelor că Codurile privind discursul instigator la ură și dezinformarea erau destinate să „umple golul de reglementare” până când UE ar putea adopta o legislație obligatorie care să reglementeze „moderarea conținutului” platformelor.
Cam în aceeași perioadă, cele mai puternice state membre ale UE, cum ar fi Germania, au început să adopte legislație privind cenzura la nivel național. Codul de conduită al UE privind combaterea discursului instigator la ură online, (Comisia Europeană , 30 iunie 2016, https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/combattingdiscrimination/racism-and-xenophobia/eu-code-conduct-countering-illegal-hate-speech-online_en.; Codul de bune practici privind dezinformarea din 2018, Comisia Europeană , 16 iunie 2022, https://digitalstrategy.ec.europa.eu/en/library/2018-code-practice-disinformation; Imara McMillan, Aplicarea legii prin intermediul rețelei: Legea privind aplicarea legii în rețea și articolul 10 din C.E.D.H. , 20 CHIC. J. INT. L. 252 (2019).
Mai târziu, în 2022 și chiar când DSA urma să intre în vigoare, CE a actualizat Codul Dezinformării din 2018. Conform noilor orientări, platformele trebuiau să participe la un „Grup operativ” privind Codul Dezinformării, care se întrunește periodic pentru a discuta abordarea platformelor privind cenzurarea așa-numitei dezinformări. Grupul operativ s-a împărțit în șase „subgrupuri” axate pe subiecte specifice de dezinformare, inclusiv verificarea faptelor, alegerile și demonetizarea instituțiilor de presă conservatoare. În toate aceste subgrupuri, au avut loc peste 90 de întâlniri între platforme, organizații ale societății civile (OSC) privind cenzura și autorități de reglementare ale Comisiei Europene între sfârșitul anului 2022 și 2024. (Across all of these subgroups, there were more than 90 meetings between platforms, censorious civil society organizations (CSOs), and European Commission regulators between late 2022 and 2024.)
Regimul european de reglementare a cenzurii „voluntar” și „bazat pe consens” nu este nici voluntar, nici bazat pe consens. Atât înainte, cât și după adoptarea Legii privind discursul de incitare la ură, CE a înființat mai multe forumuri pentru a interacționa în mod regulat cu platformele cu privire la moderarea conținutului, inclusiv Codul discursului instigator la ură și Codul dezinformare. Aceste forumuri, care au organizat împreună peste 100 de întâlniri în cadrul cărora autoritățile de reglementare au avut oportunitatea de a face presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul mai agresiv, se presupunea că erau voluntare și aveau scopul de a obține „consens” printr-un așa-numit dialog de reglementare.
Nimic din toate acestea nu era adevărat. După cum dezvăluie fără menajamente e-mailurile interne ale companiilor, acestea știau că „nu aveau de ales” dacă să se alăture acestor inițiative voluntare.14 Iar autoritățile de reglementare europene conduceau spectacolul: agendele erau stabilite „sub impulsul (puternic) al Comisiei UE”, iar așa-numitul „consens” era obținut sub o presiune puternică din partea CE . (None of that was true. As internal company emails bluntly reveal, the companies knew that they “[didn’t] really have a choice” whether to join these voluntary initiatives. And the European regulators were running the show: agendas were set “under (strong) impetus from the EU Commission” and so-called “consensus” was achieved under heavy pressure from the European Commission)
Comisia Europeană a exercitat cu succes presiuni asupra principalelor platforme de socializare pentru a-și modifica regulile globale de moderare a conținutului, încălcând în mod direct dreptul de exprimare online al americanilor în Statele Unite. Majoritatea platformelor importante de socializare sau de partajare video au sediul în Statele Unite și au un set unic, global, de reguli care guvernează ce conținut poate sau nu poate fi postat pe site.
Aceste reguli stabilesc limitele pentru discursul permis în piața modernă a orașului, transformându-le într-un punct cheie de presiune pentru autoritățile de reglementare care doresc să controleze narațiunea pentru a-și consolida influența asupra puterii politice.
În mod esențial, regulile de moderare a conținutului platformelor sunt – și, practic, trebuie să fie – globale ca domeniu de aplicare. Moderarea conținutului la nivel de țară reprezintă o amenințare semnificativă la adresa vieții private, necesitând ca platformele să cunoască și să stocheze locația specifică a fiecărui utilizator de fiecare dată când se conectează. Într-o epocă în care utilizatorii pot utiliza liber rețele private virtuale (VPN) pentru a-și simula locația și a-și proteja informațiile personale, moderarea conținutului la nivel de țară este, de asemenea, ineficientă – pe lângă faptul că creează costuri imense pentru platformele de toate dimensiunile.
Internetul este global, iar platformele se guvernează în consecință. Asta înseamnă că, atunci când autoritățile de reglementare europene fac presiuni asupra companiilor de social media pentru a-și modifica regulile de moderare a conținutului, acest lucru afectează ceea ce americanii pot spune și vedea online în Statele Unite. Prin urmare, legile europene de cenzură care afectează regulile de moderare a conținutului reprezintă o amenințare directă la adresa libertății de exprimare din SUA. Cu ani înainte de adoptarea Legii privind Dispozițiile Digitale de Dezvoltare (DSA), CE a făcut din aceste reguli de moderare a conținutului platformelor principala sa țintă. În timpul pandemiei de COVID-19, înalți funcționari ai CE au presat platformele să-și modifice regulile de moderare a conținutului pentru a cenzura la nivel global conținutul care pune sub semnul întrebării narațiunile consacrate despre virus și vaccin. Cu aprobarea președintelui UE, Ursula von der Leyen, și a vicepreședintelui Vera Jourova, CE a întrebat platformele cum intenționează să „își actualizeze… termenii și condițiile de utilizare sau practicile de moderare a conținutului (promovare/retrogradare)” înainte de lansarea vaccinurilor COVID-19. Exemplele includ Facebook, Instagram, YouTube și X. Excepția notabilă este TikTok, care este deținută de chinezi, dar își transferă operațiunile din SUA către o proprietate majoritară americană în baza unui acord negociat de președintele Trump. (Clare Duffy, „Acordul pentru asigurarea viitorului TikTok în SUA s-a încheiat în sfârșit”, CNN , 23 ianuarie 2026).
Orientările Comisiei pentru furnizorii de platforme online foarte mari și motoare de căutare online foarte mari privind atenuarea riscurilor sistemice pentru procesele electorale în temeiul articolului 35 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2065, nr. C/2024/3014 (26 aprilie 2024) (denumit în continuare „Orientările electorale DSA”) Comisia stabilește „politicile, instrumentele și procesele standard ale companiei legate de alegeri”. CE colaborează în mod regulat cu platforme mari de socializare cu privire la modificările care ar trebui făcute în legătură cu alegerile și găzduiește discuții legate de DSA în țări din afara UE. De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, CE a făcut presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile UE din iunie 2024.50 Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma citației demonstrează modul în care CE a exercitat presiuni regulate asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.
Ordinele de zi și rapoartele ședințelor nepublice arată că CE a convocat în mod regulat reuniuni ale autorităților de reglementare la nivel național, ale ONG-urilor de stânga și ale platformelor înainte de alegeri.
Comisia Europeană a contribuit, de asemenea, la organizarea de „sisteme de răspuns rapid” în cadrul cărora terțe părți aprobate de guvern au fost împuternicite să facă cereri prioritare de cenzură care vizau aproape exclusiv opoziția partidului de guvernământ. TikTok a raportat CE că a cenzurat peste 45.000 de presupuse „dezinformări”, inclusiv discursuri politice clare pe teme precum „migrația, schimbările climatice, securitatea și apărarea și drepturile LGBTQ”, înainte de alegerile europene din 2024. Ea a contribuit, de asemenea, la organizarea de „sisteme de răspuns rapid” în cadrul cărora terțe părți aprobate de guvern au fost împuternicite să facă cereri prioritare de cenzură care vizau aproape exclusiv opoziția partidului de guvernământ.
Sub auspiciile Codului dezinformare și ale Orientărilor electorale DSA, Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.
În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de CE au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte să fie aprobați de CE creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opiniile și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. CE a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale moldovenești din 2024, alegerilor prezidențiale românești din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Acuzațiile de interferență omniprezentă a Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024, care au fost anulate după ce un candidat populist a câștigat primul tur de scrutin, sunt subminate de documentele interne ale platformei electorale.
Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. ( Thomas Grove și Alan Cullison, România anulează alegerile după acuzațiile de influență rusă, WALL. ST. J.(6 decembrie 2024, Rowan Ings, Utilizatorii TikTok sunt acuzați de declanșarea unui scandal electoral, BBC , 30 aprilie 2025).
Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând în turul doi împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Rapoartele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare.( DSA Election Guidelines), p.116 din Raport.
Documentele nepublice prezentate în următoarele părți ale președintelor naționale demonstrează înaintea modulului de alegere a statelor membre în platforma europeană a reglementărilor UE. a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste.
Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primarului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de candidatul populist independent, puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce activitățile de informații din Rusia susțineau George coordonată.
În documentele transmise CE, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusă pentru a investiga practica de moderat a conținutului, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. ( TikTok Response to Commission RFI Dec. 7, 2024) , p. 18 din raport.
Joi, 6 martie 2025, în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), în format de trei judecători, CEDO a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă. (Response to Commission RFI , Dec. 13, 2024; Thomas Grove & Alan Cullison, Romania Scraps Election After Russian Influence Allegations, WALL. ST. J. , Dec. 6, 2024) cit.apud https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronologia; https://www.juridice.ro/18 martie 2025)
Doar în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio) se poate permite anularea alegerilor. Codul de Bună Practică în Materie Electorală impune un sistem eficient de apel și stabilește în mod special că „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul.” (În anul 2004 s-au anulat alegerile din Ukraina, în 2016 cele din Austria, în 2024 cele din Bulgaria v și https://www.juridice.ro/18 martie 2025
Comisia Europeană a amendat-o pe X cu 120 de milioane de euro – puțin sub plafonul legal de șase procente din veniturile globale – pentru presupuse încălcări ( Denis Cenușa, Liberalii români au orchestrat finanțarea campaniei lui Georgescu, dezvăluie o anchetă, BNE INTELLINEWS , 22 decembrie 2024; Sarah Rainsford ș.a.., Primarul liberal Dan învinge naționalistul într-o cursă tensionată pentru președinția României” BBC , 19 mai 2025; Decizia Comisiei din 5 decembrie 2025 în temeiul articolelor 73(1), 73(3) și 74(1) din Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Legea privind serviciile digitale); Cauza DSA.100101, DSA.100102 și DSA.100103 – X (fostul Twitter), C(2025) 8630 final; https://x.com/JudiciaryGOP/status/2016619751183724789.
Comisia Europeană continuă să utilizeze DSA ca armă pentru a cenzura conținut dincolo de granițele sale. După un deceniu de cenzură, CE continuă să abandoneze angajamentul istoric al Europei față de libertatea de exprimare. Decizia afirmă că, în temeiul prevederii DSA privind accesul cercetătorilor, X, o companie americană, trebuie să transmită date americane cercetătorilor din întreaga lume – totul din cauza unei legi europene. Iar CE a amenințat că va interzice X în UE dacă nu respectă cerințele sale de cenzură. Decizia CE de a amenda X este îngrozitoare în cel puțin două moduri distincte: o penalizează pe X pentru apărarea globală a libertății de exprimare și revendică autoritatea de a aplica DSA la nivel global. Este exact ceea ce Comitetul a avertizat de mai bine de un an.
TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au căutat să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să elimine conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele române au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au declarat pentru TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”.
Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de reluare a discursului din mai 2025.
Documentele interne ale TikTok și comunicările cu CE și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea privind interferența Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu CE și autoritățile române.
Documentele interne arată, de asemenea, că, înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului.
Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri pentru a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior CE , platforma a fost „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de Autoritatea Electorală Română în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic)”.
Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările pro-Georgescu ale cetățenilor privați pe motive legate de libertatea de exprimare( Sarah Rainsford , Laura Gozzi, Hotărârea finală îl împiedică pe Georgescu, candidatul de extremă dreapta, să voteze în România, BBC , 11 martie 2025; Comisia Europeană, https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/list-designated-vlops-and-vloses#ecl-inpage-tiktok). . p. 117 din Raport
TikTok și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cenzura conținutului politic de către autoritățile de reglementare din România înaintea alegerilor prezidențiale din 2024.
Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare a anumitor conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească românească, TikTok a blocat geografic videoclipurile despre care se pretindea că nu respectă cerințele de transparență a finanțării campaniilor. Ulterior, autoritatea de reglementare electorală din România a declarat că „decizia [instanței române]” de eliminare a conținutului „este obligatorie nu numai în România”. ”. Se pare că TikTok ( E-mailuri între autoritățile de reglementare din România, personalul CE și personalul TikTok , 28 noiembrie 2024), au rămas fermi și au refuzat să elimine conținut la nivel global pentru nerespectarea legislației române locale – spre marea dezamăgire a autorităților de reglementare din România.
. După alegeri, S.R.I. s-a plâns că, deși TikTok „a blocat accesul vizual la” anumite postări „de pe teritoriul României, acestea rămân vizibile în alte state și pot fi distribuite”. Eliminarea conținutului la nivel global încalcă suveranitatea Statelor Unite și a oricărei alte țări de pe Pământ, permițând judecătorilor și autorităților de reglementare străine să cenzureze conținut acolo unde nu au jurisdicție în acest sens.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale și a anulat turul doi al votului pe baza acuzației Serviciului Român de Informații că Rusia a desfășurat o campanie TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu. Echipa internă de informații privind amenințările a TikTok nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să le susțină acuzațiile. În documentele transmise CE , TikTok a declarat că a detectat trei operațiuni de influență coordonată (CIO) pe platformă în perioada electorală din România – niciuna dintre acestea neavând originea în Rusia. Doar unul dintre acești CIO a urmărit să promoveze campania lui Georgescu. Acesta a operat din România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori.( p.119 din Raport)
Doar unul dintre acești CIO a urmărit să promoveze campania lui Georgescu. Acesta a operat din România și a acumulat mai puțin de 2.000 de urmăritori. S.R.I.: Nota nr. 2 către Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România, 2024 ( Thomas Grove , Alan Cullison, România renunță la alegeri după acuzațiile de influență rusească, WALL. ST. J. 6 decembrie 2024 ; v și Ministerul Afacerilor Interne din România: Notă informativă , 2024 ; S.R.I. : Nota nr. 1 către Consiliul Suprem de Apărare a Țării , 2024; S.R.I. : Nota nr. 2 către Consiliul Suprem de Apărare a Țării , 2024; Notă a Serviciului de Informații Externe: Analiza riscurilor de securitate națională generate de acțiunile actorilor cibernetici statali și nestatali asupra infrastructurilor IT&C, sprijin pentru procesul electoral , 28 noiembrie 2024).
Pe data de 28 noiembrie, la patru zile după alegeri și pe măsură ce au început să apară acuzații de influență rusească, TikTok a informat autoritatea de reglementare a mass-media din România cu privire la măsurile sale de integritate electorală. TikTok a remarcat „activitate suspectă în jurul unor videoclipuri de promovare politică plătite, potențial nedivulgate”, legate de Georgescu, dar nu a făcut o legătură cu Rusia. Rapoartele ulterioare din mass-media au indicat că un alt partid politic românesc a orchestrat campania TikTok în cauză. ( Robert Lupițu, Raport SUA: CE interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură, Juridice.ro)
TikTok a informat CE că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat” dovezi care să susțină principala acuzație a autorităților române privind interferența Rusiei. Cu toate acestea, CE a ignorat constatările TikTok și a folosit ocazia pentru a suprima discursul politic legitim online.
Apartenența României la Spațiul Schengen, sistemul intern de frontiere deschise al UE. În mod similar, verificatorul de informații din România Funky Citizens a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri TikTok pentru eliminare în lunile noiembrie și decembrie 2024. Cel puțin 153 dintre acestea au fost eliminate la nivel global pentru încălcarea regulilor de moderare a conținutului TikTok, care au făcut obiectul presiunilor de cenzură ale UE timp de mai mulți ani, în timp ce alte videoclipuri au fost blocate geografic.
Conținutul semnalat a inclus discursuri politice despre alegerile anulate, cum ar fi acuzațiile „că alegerile au fost anulate deoarece establishmentul nu dorea ca candidatul Călin Georgescu să devină președinte, deoarece acest lucru le oprește planurile de a începe un război”.
Funky Citizens a copiat autoritățile de reglementare ale CE pentru fiecare dintre cererile de cenzură, indicând că acestea acționau cu binecuvântarea tacită a Comisiei și sporeau presiunea asupra TikTok pentru a se conforma. p. 122-123 din Raport
Forumul UE pentru Internet (EUIF), creat inițial pentru a opri recrutarea teroriștilor online, etichetează acum discursul politic conservator convențional drept „extremism violent de dreapta” și face presiuni asupra platformelor pentru a-l cenzura, mergând până la a le oferi un manual despre cum să facă acest lucru. EUIF a întreprins toate acestea, chiar dacă EUIF recunoaște că conținutul pe care îl vizează nu încalcă nici legislația europeană, nici regulile platformelor. De la intrarea în vigoare a DSA, cenzura politică nu a făcut decât să se intensifice. CE a emis reguli de cenzură politică obligatorii de facto pentru alegerile europene și a presat platformele să cenzureze agresiv discursul politic înaintea a cel puțin nouă alegeri europene majore din 2023. Acest lucru a culminat în România în 2024, unde alegerile prezidențiale au fost anulate pe baza acuzațiilor de interferență a Rusiei pe rețelele de socializare, care sunt contestate de relatările din mass-media și, aici pentru prima dată, de documentele interne ale platformelor. Și pentru că platformele instituie un set comun de practici electorale la nivel mondial, dictatele UE ar fi putut cauza cenzurarea discursului politic al SUA înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. p.124 din Raport
CE a ignorat constatările TikTok și a folosit ocazia pentru a suprima discursul politic legitim online. Pe 29 noiembrie, DG-Connect a convocat o masă rotundă privind moderarea conținutului politic românesc cu platformele, Prezentare de diapozitive TikTok din România: Informare privind integritatea platformei electorale din România (28 noiembrie 2024; Rowan Ings, Utilizatorii TikTok acuzați de declanșarea unui scandal electoral, BBC , 30 aprilie 2025 ; Autoritatea Fiscală Română a dezvăluit că [presupusa campanie rusă] a fost finanțată de Partidul Național Liberal de centru-dreapta ; Răspunsul TikTok la cererea de informații a Comisiei , 7 decembrie 2024; S.R.I., Nota nr. 1 către Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România 2024),
Pe măsură ce acuzațiile de interferență rusă s-au intensificat, CE a solicitat, de asemenea, informații despre practicile de moderare a conținutului politic ale TikTok, întrebând despre „modificări” ale „proceselor, controalelor și sistemelor TikTok pentru monitorizarea și detectarea oricăror riscuri sistemice”. CE a folosit această narațiune încă nedovedită pentru a face presiuni asupra TikTok să se angajeze într-o cenzură politică mai agresivă. Ca răspuns, TikTok a informat Comisia că va cenzura conținutul cu termenii „lovitură de stat” și „război” – discurs politic clar legat de percepția de către România a perversiunii procesului democratic – „pentru următoarele 60 de zile pentru a atenua riscul unor narațiuni dăunătoare”. Dar acest lucru nu a fost suficient. Pe 17 decembrie, CE a deschis o anchetă formală DSA asupra TikTok pentru că nu a cenzurat agresiv conținutul înainte și după alegerile din România.
Comisia Europeană și autoritățile române și-au continuat campania agresivă de cenzură. Într-o întâlnire din februarie 2025, DG-Connect a convocat echipa de produs TikTok la o întâlnire pe tema „politicilor și aplicării acestora în materie de comportament înșelător” și a măsurilor „potențial ineficiente” de „atenuare” a DSA.
Dorința CE de a se întâlni cu echipa internă de produs TikTok, mai degrabă decât cu personalul responsabil cu afacerile guvernamentale și conformitatea, a cărui sarcină era să gestioneze relația TikTok cu Comisia, indică faptul că CE a căutat o influență mai profundă asupra proceselor interne de moderare ale platformei. ( p.121 din Raport).
Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate. Pe parcursul procesului electoral românesc, ONG-urile împuternicite de CE să facă cereri prioritare de cenzură – fie ca semnalatori de încredere DSA, fie prin intermediul Sistemului de răspuns rapid al Comisiei – au formulat cereri de eliminare a conținutului părtinitor din punct de vedere politic. Observatorul Bulgaro-Român al Media Digitală, care este finanțat de UE, a trimis către TikTok sute de cereri de cenzură în zilele de după primul tur al alegerilor inițiale.
Deși o parte din conținut ar fi putut fi cu adevărat inacceptabil, o mare parte din conținutul semnalat pare a fi discurs politic standard pro-Georgescu și anti-progresist, inclusiv conținut politic legat de pozițiile lui Georgescu cu privire la problemele de mediu (, https://brodhub.eu/en/factchecking/ )
Pe scena Conferinței de Securitate de la München, vicepreședintele american J.D. Vance a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Președintele Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. Un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Operațiunea Rusiei în România a fost „înșelăciune” printr-o „campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”. Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Noua administrație condusă de Donald Trump a avut o poziție mai degrabă critică, iar purtătorul de mesaj a fost vicepreședintele J.D. Vance. Prima dată, J.D. Vance a lansat, pe 14 februarie, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
„Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult nu despre dinspre Rusia, China sau alt actor extern, ci ceea ce se întâmplă în interiorul Europei. (….) Situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie, România a anulat dintr-o lovitură rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România”, a declarat Vance într-un discurs susținut în cadrul Conferinței, pe care l-a întrebuințat pentru a critica ceea ce el a numit „regresul” libertății de exprimare în Europa.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut că lipsa unui raport complet privind ingerințele care au condus la anularea alegerilor din 2024 rămâne o vulnerabilitate majoră, deși există dovezi privind interferențe ilegale și acțiuni hibride. Domnia sa a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă. Totodată, președintele a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale. În aceeași zi cu raportul prezentat de procurorul general al de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de P.Î.C.C.J. pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. (Robert Lupițu, https://www.caleaeuropeana.ro/raport-sua-comisia-europeana-interfereaza-in-alegerile)
În concluzie, dacă dovezile manipulării alegerilor vor ieși la iveală ulterior, vor exista motive pentru revizuirea deciziei de validare a rezultatelor alegerilor și organizarea unor noi alegeri. Anularea poate fi dispusă numai dacă este singurul remediu pentru democrație, întrucât a fost afectat rezultatul votului , faptele care au deturnat rezultatul alegerilor fiind stabilite de instanța de judecată.
11.05.2026
dorin.ciuncan.com