Aici buna-credință, dincolo viclenia

Marcus Tullius Cicero

În arhitectura statală, una dintre actele majore ale mecanismului politic si al puterii executive reprezintă instituția prezidențială. Forța si vitalitatea politico-juridică a acestei structura de putere este conferită pe de o parte de izvorul originar al legitimității sale, constând în sufragiul universal, iar pe dud altă parte instituirea sa pe o poziție neutrală, în raport cu partidele politice si alte formațiuni sociale, instituția prezidențială. Fiind astfel un veritabil garant al respectării principiilor democrației, precum si al drepturilor fundamentale ale cetățenilor stabilite prin constituții.

Președintele tării, prin poziția sa de imparțialitate, trebuie să fie un adevărat „rege constituțional”.

Această ideii a fost expusă de domnul Marian Enache în ziua de 16 aprilie 1991 în şedinţa Adunării Constituante, cu ocazia dezbaterilor Tezelor din Capitolul II Titlul III, prezentând opțiunea F.S.N. si publicate în Monitorul Oficial Partea a II-a nr.10 din 18 aprilie 1991, continând stenograma ședinței.

Despre încetarea mandatului prezidențial,  dl Frunda Gheorghe,  consideră o lacună importantă a tezelor că nu se prevăd în mod concret modalitățile de încetare a mandatului prezidențial. Propune,  prin urmare,   introducerea unei teze noi,  a unei idei noi,  care să prevadă -formularea urmează A FI discutată în comisie care să prevede modalitățile de încetare a mandatului prezidențial în următoarele 5 situații :

1.  la expirarea termenului prezidențial

2. prin decesul președintelui

3,  în  situația în care președintele se afla  în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile sale pe o perioadă mai lungă de 90 de zile

 4. prin demisie

5 prin demitere,  ]n urma unui referendum.

În final,  și după modificare (după modificarea  alin. 1 prin Legea nr. 429/2003),  textul actual sună :

Art. 83: Durata mandatului

(1)Mandatul Președintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.

(2)Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

(3)Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. 

„Ce fac eu? În Constituţia României, citim la articolul 83, alineatul 2: Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales.

Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici.”https://www.activenews.ro/opinii/Maria-Eftimie-Declaratia-de-presa-a-Presedintelui

În declarația sa, raportată la decizia C. C. R. ,   Klaus Iohannis, ne-a spus un lucru, „în totală distonantă cu ceea ce prevede litera Constituției”. Articolul 83 al. 3 din Constituție prevede expres că mandatul de 5 ani al președintelui nu poate fi prelungit, nici măcar cu o zi, decât în caz de război sau catastrofă, prin lege organică. C. C. R . nu poate modifica Constituţia României, așa că mandatul actualului președinte, încă în funcție nu poate depăși 5 ani. https://cvlpress.ro/09.12.2024/

Problema stabilirii duratei mandatului Președintelui Republicii este atât o problemă juridică, cât si una politică, în timp ce, în ceea ce priveşte alegerea Președintelui României prin vot universal direct, are o legitimitate egală cu cea a Parlamentul, care îi conferă vocația de a aspira la o putere executivă sporită, caz în care poate intra în relații de coabitare cu Guvernul susținut de o majoritate parlamentară ostilă Președintelui Republicii. Autorul aduce în discuție pentru prima dată în literatura de specialitate si pe baza documentelor Adunării Constituante, existente în Arhiva Senatului României, durata mandatului de cinci ani al Președintelui, prognoză. de către Comisia de redactare a Constituției si cuprinse în forma originală a Tezelor propuse de Comisie Adunării Constituante. (Cristian Ionescu, Câteva comentarii pe marginea art. 83 din Constituţia României revizuită în 2003. O problemă controversată privind durata mandatului de președinte al României ,  Revista Dreptul nr. 1/2017 )

Excepțiile pentru prelungirea mandatului sunt reglementate de art. 83 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „mandatul președintelui poate fi prelungit doar în caz de război sau de catastrofă.” Într-o astfel de situație, Parlamentul României poate decide, printr-o lege specială, prelungirea mandatului.

 Alineatul 2 are în vedere o extindere automată, care, în mod firesc, ar trebui să se întindă pe parcursul a câtorva zile și doar când calendarul alegerilor se desfășoară legal. Legiuitorul a avut în vedere asigurarea continuității exercitării funcției prezidențiale si evitarea unui vid de putere.  Acest mecanism a fost aplicat în tranziția dintre Traian Băsescu si Klaus Iohannis. Invalidarea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituţională reprezintă o situație excepțională, care poate fi considerată o „situație-limită” în sensul art. 83 alin. (3) din Constituție.

Deși invalidarea alegerilor nu este menționată explicit în textul constituțional, circumstanțele care au condus la această decizie—precum ingerințe externe sau atacuri hibride ce afectează securitatea naţională si integritatea procesului electoral—pot fi asimilate unor situații de criză majoră. Este important de menționat că o astfel de prelungire a mandatului ar fi o măsură temporară si excepțională, menită să protejeze stabilitatea instituțională a tării în fata unor amenințări semnificative la adresa democrației si securității naționale.

În doctrină, conceptul de catastrofă din articolul 83 alin. (3) al Constituției a fost interpretat ca incluzând evenimente majore care afectează grav ordinea publică, siguranța naţională si funcționarea normală a statului, fiind comparabile, prin consecințe, cu un război.

Legiuitorul nu a avut în vedere o situație limită când a prevăzut dispozițiile (alin.  2), si nici nu putea sa prevadă explicit situația anularii alegerilor între situațiile limitativ prevăzute la (alin 3), neavând imaginația unei astfel de situații izolate nu doar în România, ci si în lume. Otilia Sava https://www.facebook.com/otiliasava.ro 6 decembrie 2024

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituţională vineri, conform comunicatului C.C.R. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu si candidata USR Elena Lasconi si în condiţiile în care diaspora votează deja. Amintim că primul tur fusese validat de C.C.R. după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi. https://hotnews.ro/alegeri-prezidentiale, 6 decembrie 2024

Președintele U. D. M. R., Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul președintelui Klaus Iohannis ar putea fi prelungit prin lege organică în caz de stare de urgentă.

 Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.   Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituție. „Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres. Președintele U. D. M. R.  consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul președintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă președintele nu poate să rămână – președintele actual – atunci, sigur, noul președinte al Senatului va crea funcția interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidențiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieșit din lumea democratică ”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/kelemen-hunor,  6.12.2024

Legiuitorul a înțeles și a acceptat ideea că persoanele trebuie protejate în fata unor posibile abuzuri si nelegalități din partea autorităților publice chemate să gestioneze starea de urgentă. Din această perspectivă, dispozițiile art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ dau sens si fac efective dispozițiile art. 3 2 lit. d din O. U. G.  nr. 1/1999, conform cărora, pe durata stării de urgentă este interzisă restrângerea accesului liber la justiție. Deși starea de urgentă are un regim juridic constituțional și legal profund derogatoriu, excepțional, rămâne în continuare parte componentă a ordinii constituționale si legale a statului român. Din acest motiv, statul, prin autoritățile sale, va avea nu numai atribuții de gestionare si eliminare a efectelor sociale, economice, sanitare si politice ale acestei situații epidemiologice nefaste, ci si obligația respectării si promovării principiului supremației Constituției si a legilor în vigoare. Privit din această perspectivă, titlul acestui articol capătă sens: starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi de loc. Respectând cu toții garanțiile constituționale și legale ale ordinii constituționale nu vom ajunge la haos. Pentru că în haos, nicio normă legală nu se poate aplica, deci niciun comportament nu va mai fi previzibil. ( Lect. univ. dr. Bogdan Dima Starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi deloc https://www.g4media.ro/starea-de-urgenta-va-ficonstitutionala-sau-nu-va-fi-deloc)

Spotmedia.ro: În condiţiile momentului, poate fi de înțeles, în prima fază, menținerea în funcție a președintelui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a târât România în „penibila aventură a candidaturii domniei sale pentru șefia NATO, absolut fără șansă si de un provincialism dureros.”

Klaus Iohannis a devenit „simbolul ciocoismului, al parvenitismului la cote faraonice cu sfidătoarele sale cheltuieli pentru lux extrem. Avioane private demne de oligarhi, vilă somptuoasă cu dotări grandioase, călătorii exotice, cheltuieli din bani publici ținute secrete, lipsa unui minim respect pentru electorat, toate l-au făcut pe Klaus Iohannis cel mai detestat dintre președinții României si cel mai toxic.”

Scorul partidelor tradiționale care au stat lipite de el, în special scorul P. N. L. , reflecta această aversiune practic unanimă si costul imens al contagiunii pe care o provoacă atingerea politică prezidențială.

În aceste condiții, prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis dincolo de cele câteva zile de derută totală si de transfer între vechiul si noul parlament poate face ca viitoarele alegeri prezidențiale să aibă un rezultat și mai marcat de ură.

Fiecare zi pe care dl Iohannis o va mai petrece la Palatul Cotroceni va fi un argument pentru un vot de răzbunare, cadou pentru extremiști, indiferent de care candidați vor fi ei reprezentați.

„Pleacă! Dacă domnia sa are un dram de decentă, dacă scuzele pe care le-a prezentat în mesajul de 1 Decembrie au avut măcar un strop de sinceritate, dl Iohannis ar avea un singur lucru de făcut. Să demisioneze.” https://www.dw.com/ro/singurul-lucru-decent-pe-care-%C3%AEl-mai-poate-  14 decembrie 2024,  cu sublinierea originală.

Părerea noastră: buna-credință, ca principiu moral și juridic, obligă părțile implicate într-o relație juridică să acționeze cu onestitate, loialitate și încredere reciprocă. Aceasta implică comportamentul corect și consecvent cu așteptările rezonabile ale celorlalți, respectarea obligațiilor asumate și evitarea oricărui comportament care ar putea prejudicia în mod injust interesele celorlalți   Ca  normă de conduită   contribuie la menținerea echilibrului și încrederii în relațiile sociale. Oameni urmează calea de mijloc între lăudăroșenie și disimulare, între fanfaronadă și secretomanie, între falsa glorie și falsa modestie. (Andreea-Claudia Păun, Quo vadis, bona fides? Unde începe şi unde se încheie buna-credinţă?, https://www.juridice.ro, 21 martie 2016 )

Orice act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislației naționale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaționale la care România este parte, precum şi cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Textul legislativ trebuie să fie  clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. (Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă,   republicată 2010).  Articolul 83,  precum toate textele legii fundamentale, legate între ele,   trebuie citit împreună, constituind un tot unitar ,   o singură idee,  necontradictorie.

Sentimentul de demnitate al poporului român a fost profund lezat în ultimele decenii. Să-l ajutăm să se debaraseze de imaginea conducătorului unic. Pentru aceasta trebuie ca prin legea fundamentală să silim pe oamenii noștri politici să cultive modestia și celelalte virtuți cetățenești. Să legiferăm astfel ca ambițiile omului politic să găsească mereu obstacole în calea puterii discreționare,  să barăm drumul oricărui dictator. (Mihai Ruva,  în aceeași şedinţa,  după pauză. Geneza Constituției României 1991,  Lucrările adunării Constituante,  R. A. Monitorul Oficial p.  502, )

12/18/2024

Aici buna-credință, dincolo viclenia

Marcus Tullius Cicero

În arhitectura statală, una dintre actele majore ale mecanismului politic si al puterii executive reprezintă instituția prezidențială. Forța si vitalitatea politico-juridică a acestei structura de putere este conferită pe de o parte de izvorul originar al legitimității sale, constând în sufragiul universal, iar pe dud altă parte instituirea sa pe o poziție neutrală, în raport cu partidele politice si alte formațiuni sociale, instituția prezidențială. Fiind astfel un veritabil garant al respectării principiilor democrației, precum si al drepturilor fundamentale ale cetățenilor stabilite prin constituții.

Președintele tării, prin poziția sa de imparțialitate, trebuie să fie un adevărat „rege constituțional”.

Această ideii a fost expusă de domnul Marian Enache în ziua de 16 aprilie 1991 în şedinţa Adunării Constituante, cu ocazia dezbaterilor Tezelor din Capitolul II Titlul III, prezentând opțiunea F.S.N. si publicate în Monitorul Oficial Partea a II-a nr.10 din 18 aprilie 1991, continând stenograma ședinței.

Despre încetarea mandatului prezidențial,  dl Frunda Gheorghe,  consideră o lacună importantă a tezelor că nu se prevăd în mod concret modalitățile de încetare a mandatului prezidențial. Propune,  prin urmare,   introducerea unei teze noi,  a unei idei noi,  care să prevadă -formularea urmează A FI discutată în comisie care să prevede modalitățile de încetare a mandatului prezidențial în următoarele 5 situații :

1.  la expirarea termenului prezidențial

2. prin decesul președintelui

3,  în  situația în care președintele se afla  în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile sale pe o perioadă mai lungă de 90 de zile

 4. prin demisie

5 prin demitere,  ]n urma unui referendum.

În final,  și după modificare (după modificarea  alin. 1 prin Legea nr. 429/2003),  textul actual sună :

Art. 83: Durata mandatului

(1)Mandatul Președintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.

(2)Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

(3)Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. 

„Ce fac eu? În Constituţia României, citim la articolul 83, alineatul 2: Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales.

Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici.”https://www.activenews.ro/opinii/Maria-Eftimie-Declaratia-de-presa-a-Presedintelui

În declarația sa, raportată la decizia C. C. R. ,   Klaus Iohannis, ne-a spus un lucru, „în totală distonantă cu ceea ce prevede litera Constituției”. Articolul 83 al. 3 din Constituție prevede expres că mandatul de 5 ani al președintelui nu poate fi prelungit, nici măcar cu o zi, decât în caz de război sau catastrofă, prin lege organică. C. C. R . nu poate modifica Constituţia României, așa că mandatul actualului președinte, încă în funcție nu poate depăși 5 ani. https://cvlpress.ro/09.12.2024/

Problema stabilirii duratei mandatului Președintelui Republicii este atât o problemă juridică, cât si una politică, în timp ce, în ceea ce priveşte alegerea Președintelui României prin vot universal direct, are o legitimitate egală cu cea a Parlamentul, care îi conferă vocația de a aspira la o putere executivă sporită, caz în care poate intra în relații de coabitare cu Guvernul susținut de o majoritate parlamentară ostilă Președintelui Republicii. Autorul aduce în discuție pentru prima dată în literatura de specialitate si pe baza documentelor Adunării Constituante, existente în Arhiva Senatului României, durata mandatului de cinci ani al Președintelui, prognoză. de către Comisia de redactare a Constituției si cuprinse în forma originală a Tezelor propuse de Comisie Adunării Constituante. (Cristian Ionescu, Câteva comentarii pe marginea art. 83 din Constituţia României revizuită în 2003. O problemă controversată privind durata mandatului de președinte al României ,  Revista Dreptul nr. 1/2017 )

Excepțiile pentru prelungirea mandatului sunt reglementate de art. 83 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „mandatul președintelui poate fi prelungit doar în caz de război sau de catastrofă.” Într-o astfel de situație, Parlamentul României poate decide, printr-o lege specială, prelungirea mandatului.

 Alineatul 2 are în vedere o extindere automată, care, în mod firesc, ar trebui să se întindă pe parcursul a câtorva zile și doar când calendarul alegerilor se desfășoară legal. Legiuitorul a avut în vedere asigurarea continuității exercitării funcției prezidențiale si evitarea unui vid de putere.  Acest mecanism a fost aplicat în tranziția dintre Traian Băsescu si Klaus Iohannis. Invalidarea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituţională reprezintă o situație excepțională, care poate fi considerată o „situație-limită” în sensul art. 83 alin. (3) din Constituție.

Deși invalidarea alegerilor nu este menționată explicit în textul constituțional, circumstanțele care au condus la această decizie—precum ingerințe externe sau atacuri hibride ce afectează securitatea naţională si integritatea procesului electoral—pot fi asimilate unor situații de criză majoră. Este important de menționat că o astfel de prelungire a mandatului ar fi o măsură temporară si excepțională, menită să protejeze stabilitatea instituțională a tării în fata unor amenințări semnificative la adresa democrației si securității naționale.

În doctrină, conceptul de catastrofă din articolul 83 alin. (3) al Constituției a fost interpretat ca incluzând evenimente majore care afectează grav ordinea publică, siguranța naţională si funcționarea normală a statului, fiind comparabile, prin consecințe, cu un război.

Legiuitorul nu a avut în vedere o situație limită când a prevăzut dispozițiile (alin.  2), si nici nu putea sa prevadă explicit situația anularii alegerilor între situațiile limitativ prevăzute la (alin 3), neavând imaginația unei astfel de situații izolate nu doar în România, ci si în lume. Otilia Sava https://www.facebook.com/otiliasava.ro 6 decembrie 2024

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituţională vineri, conform comunicatului C.C.R. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu si candidata USR Elena Lasconi si în condiţiile în care diaspora votează deja. Amintim că primul tur fusese validat de C.C.R. după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi. https://hotnews.ro/alegeri-prezidentiale, 6 decembrie 2024

Președintele U. D. M. R., Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul președintelui Klaus Iohannis ar putea fi prelungit prin lege organică în caz de stare de urgentă.

 Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.   Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituție. „Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres. Președintele U. D. M. R.  consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul președintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă președintele nu poate să rămână – președintele actual – atunci, sigur, noul președinte al Senatului va crea funcția interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidențiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieșit din lumea democratică ”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/kelemen-hunor,  6.12.2024

Legiuitorul a înțeles și a acceptat ideea că persoanele trebuie protejate în fata unor posibile abuzuri si nelegalități din partea autorităților publice chemate să gestioneze starea de urgentă. Din această perspectivă, dispozițiile art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ dau sens si fac efective dispozițiile art. 3 2 lit. d din O. U. G.  nr. 1/1999, conform cărora, pe durata stării de urgentă este interzisă restrângerea accesului liber la justiție. Deși starea de urgentă are un regim juridic constituțional și legal profund derogatoriu, excepțional, rămâne în continuare parte componentă a ordinii constituționale si legale a statului român. Din acest motiv, statul, prin autoritățile sale, va avea nu numai atribuții de gestionare si eliminare a efectelor sociale, economice, sanitare si politice ale acestei situații epidemiologice nefaste, ci si obligația respectării si promovării principiului supremației Constituției si a legilor în vigoare. Privit din această perspectivă, titlul acestui articol capătă sens: starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi de loc. Respectând cu toții garanțiile constituționale și legale ale ordinii constituționale nu vom ajunge la haos. Pentru că în haos, nicio normă legală nu se poate aplica, deci niciun comportament nu va mai fi previzibil. ( Lect. univ. dr. Bogdan Dima Starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi deloc https://www.g4media.ro/starea-de-urgenta-va-ficonstitutionala-sau-nu-va-fi-deloc)

Spotmedia.ro: În condiţiile momentului, poate fi de înțeles, în prima fază, menținerea în funcție a președintelui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a târât România în „penibila aventură a candidaturii domniei sale pentru șefia NATO, absolut fără șansă si de un provincialism dureros.”

Klaus Iohannis a devenit „simbolul ciocoismului, al parvenitismului la cote faraonice cu sfidătoarele sale cheltuieli pentru lux extrem. Avioane private demne de oligarhi, vilă somptuoasă cu dotări grandioase, călătorii exotice, cheltuieli din bani publici ținute secrete, lipsa unui minim respect pentru electorat, toate l-au făcut pe Klaus Iohannis cel mai detestat dintre președinții României si cel mai toxic.”

Scorul partidelor tradiționale care au stat lipite de el, în special scorul P. N. L. , reflecta această aversiune practic unanimă si costul imens al contagiunii pe care o provoacă atingerea politică prezidențială.

În aceste condiții, prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis dincolo de cele câteva zile de derută totală si de transfer între vechiul si noul parlament poate face ca viitoarele alegeri prezidențiale să aibă un rezultat și mai marcat de ură.

Fiecare zi pe care dl Iohannis o va mai petrece la Palatul Cotroceni va fi un argument pentru un vot de răzbunare, cadou pentru extremiști, indiferent de care candidați vor fi ei reprezentați.

„Pleacă! Dacă domnia sa are un dram de decentă, dacă scuzele pe care le-a prezentat în mesajul de 1 Decembrie au avut măcar un strop de sinceritate, dl Iohannis ar avea un singur lucru de făcut. Să demisioneze.” https://www.dw.com/ro/singurul-lucru-decent-pe-care-%C3%AEl-mai-poate-  14 decembrie 2024,  cu sublinierea originală.

Părerea noastră: buna-credință, ca principiu moral și juridic, obligă părțile implicate într-o relație juridică să acționeze cu onestitate, loialitate și încredere reciprocă. Aceasta implică comportamentul corect și consecvent cu așteptările rezonabile ale celorlalți, respectarea obligațiilor asumate și evitarea oricărui comportament care ar putea prejudicia în mod injust interesele celorlalți   Ca  normă de conduită   contribuie la menținerea echilibrului și încrederii în relațiile sociale. Oameni urmează calea de mijloc între lăudăroșenie și disimulare, între fanfaronadă și secretomanie, între falsa glorie și falsa modestie. (Andreea-Claudia Păun, Quo vadis, bona fides? Unde începe şi unde se încheie buna-credinţă?, https://www.juridice.ro, 21 martie 2016 )

Orice act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislației naționale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaționale la care România este parte, precum şi cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Textul legislativ trebuie să fie  clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. (Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă,   republicată 2010).  Articolul 83,  precum toate textele legii fundamentale, legate între ele,   trebuie citit împreună, constituind un tot unitar ,   o singură idee,  necontradictorie.

Sentimentul de demnitate al poporului român a fost profund lezat în ultimele decenii. Să-l ajutăm să se debaraseze de imaginea conducătorului unic. Pentru aceasta trebuie ca prin legea fundamentală să silim pe oamenii noștri politici să cultive modestia și celelalte virtuți cetățenești. Să legiferăm astfel ca ambițiile omului politic să găsească mereu obstacole în calea puterii discreționare,  să barăm drumul oricărui dictator. (Mihai Ruva,  în aceeași şedinţa,  după pauză. Geneza Constituției României 1991,  Lucrările adunării Constituante,  R. A. Monitorul Oficial p.  502, )

12/18/2024

Aici buna-credință, dincolo viclenia

Marcus Tullius Cicero

În arhitectura statală, una dintre actele majore ale mecanismului politic si al puterii executive reprezintă instituția prezidențială. Forța si vitalitatea politico-juridică a acestei structura de putere este conferită pe de o parte de izvorul originar al legitimității sale, constând în sufragiul universal, iar pe dud altă parte instituirea sa pe o poziție neutrală, în raport cu partidele politice si alte formațiuni sociale, instituția prezidențială. Fiind astfel un veritabil garant al respectării principiilor democrației, precum si al drepturilor fundamentale ale cetățenilor stabilite prin constituții.

Președintele tării, prin poziția sa de imparțialitate, trebuie să fie un adevărat „rege constituțional”.

Această ideii a fost expusă de domnul Marian Enache în ziua de 16 aprilie 1991 în şedinţa Adunării Constituante, cu ocazia dezbaterilor Tezelor din Capitolul II Titlul III, prezentând opțiunea F.S.N. si publicate în Monitorul Oficial Partea a II-a nr.10 din 18 aprilie 1991, continând stenograma ședinței.

Despre încetarea mandatului prezidențial,  dl Frunda Gheorghe,  consideră o lacună importantă a tezelor că nu se prevăd în mod concret modalitățile de încetare a mandatului prezidențial. Propune,  prin urmare,   introducerea unei teze noi,  a unei idei noi,  care să prevadă -formularea urmează A FI discutată în comisie care să prevede modalitățile de încetare a mandatului prezidențial în următoarele 5 situații :

1.  la expirarea termenului prezidențial

2. prin decesul președintelui

3,  în  situația în care președintele se afla  în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile sale pe o perioadă mai lungă de 90 de zile

 4. prin demisie

5 prin demitere,  ]n urma unui referendum.

În final,  și după modificare (după modificarea  alin. 1 prin Legea nr. 429/2003),  textul actual sună :

Art. 83: Durata mandatului

(1)Mandatul Președintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.

(2)Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

(3)Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. 

„Ce fac eu? În Constituţia României, citim la articolul 83, alineatul 2: Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales.

Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici.”https://www.activenews.ro/opinii/Maria-Eftimie-Declaratia-de-presa-a-Presedintelui

În declarația sa, raportată la decizia C. C. R. ,   Klaus Iohannis, ne-a spus un lucru, „în totală distonantă cu ceea ce prevede litera Constituției”. Articolul 83 al. 3 din Constituție prevede expres că mandatul de 5 ani al președintelui nu poate fi prelungit, nici măcar cu o zi, decât în caz de război sau catastrofă, prin lege organică. C. C. R . nu poate modifica Constituţia României, așa că mandatul actualului președinte, încă în funcție nu poate depăși 5 ani. https://cvlpress.ro/09.12.2024/

Problema stabilirii duratei mandatului Președintelui Republicii este atât o problemă juridică, cât si una politică, în timp ce, în ceea ce priveşte alegerea Președintelui României prin vot universal direct, are o legitimitate egală cu cea a Parlamentul, care îi conferă vocația de a aspira la o putere executivă sporită, caz în care poate intra în relații de coabitare cu Guvernul susținut de o majoritate parlamentară ostilă Președintelui Republicii. Autorul aduce în discuție pentru prima dată în literatura de specialitate si pe baza documentelor Adunării Constituante, existente în Arhiva Senatului României, durata mandatului de cinci ani al Președintelui, prognoză. de către Comisia de redactare a Constituției si cuprinse în forma originală a Tezelor propuse de Comisie Adunării Constituante. (Cristian Ionescu, Câteva comentarii pe marginea art. 83 din Constituţia României revizuită în 2003. O problemă controversată privind durata mandatului de președinte al României ,  Revista Dreptul nr. 1/2017 )

Excepțiile pentru prelungirea mandatului sunt reglementate de art. 83 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „mandatul președintelui poate fi prelungit doar în caz de război sau de catastrofă.” Într-o astfel de situație, Parlamentul României poate decide, printr-o lege specială, prelungirea mandatului.

 Alineatul 2 are în vedere o extindere automată, care, în mod firesc, ar trebui să se întindă pe parcursul a câtorva zile și doar când calendarul alegerilor se desfășoară legal. Legiuitorul a avut în vedere asigurarea continuității exercitării funcției prezidențiale si evitarea unui vid de putere.  Acest mecanism a fost aplicat în tranziția dintre Traian Băsescu si Klaus Iohannis. Invalidarea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituţională reprezintă o situație excepțională, care poate fi considerată o „situație-limită” în sensul art. 83 alin. (3) din Constituție.

Deși invalidarea alegerilor nu este menționată explicit în textul constituțional, circumstanțele care au condus la această decizie—precum ingerințe externe sau atacuri hibride ce afectează securitatea naţională si integritatea procesului electoral—pot fi asimilate unor situații de criză majoră. Este important de menționat că o astfel de prelungire a mandatului ar fi o măsură temporară si excepțională, menită să protejeze stabilitatea instituțională a tării în fata unor amenințări semnificative la adresa democrației si securității naționale.

În doctrină, conceptul de catastrofă din articolul 83 alin. (3) al Constituției a fost interpretat ca incluzând evenimente majore care afectează grav ordinea publică, siguranța naţională si funcționarea normală a statului, fiind comparabile, prin consecințe, cu un război.

Legiuitorul nu a avut în vedere o situație limită când a prevăzut dispozițiile (alin.  2), si nici nu putea sa prevadă explicit situația anularii alegerilor între situațiile limitativ prevăzute la (alin 3), neavând imaginația unei astfel de situații izolate nu doar în România, ci si în lume. Otilia Sava https://www.facebook.com/otiliasava.ro 6 decembrie 2024

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituţională vineri, conform comunicatului C.C.R. Hotărârea vine cu două zile înaintea turului 2 al scrutinului, în care au intrat candidatul independent Călin Georgescu si candidata USR Elena Lasconi si în condiţiile în care diaspora votează deja. Amintim că primul tur fusese validat de C.C.R. după o săptămână, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi. https://hotnews.ro/alegeri-prezidentiale, 6 decembrie 2024

Președintele U. D. M. R., Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul președintelui Klaus Iohannis ar putea fi prelungit prin lege organică în caz de stare de urgentă.

 Mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie.   Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituție. „Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres. Președintele U. D. M. R.  consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul președintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă președintele nu poate să rămână – președintele actual – atunci, sigur, noul președinte al Senatului va crea funcția interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidențiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieșit din lumea democratică ”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/kelemen-hunor,  6.12.2024

Curtea Constituțională , având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia Preşedintele României în funcţie “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou-ales”. (Hotararea 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024)

Legiuitorul a înțeles și a acceptat ideea că persoanele trebuie protejate în fata unor posibile abuzuri si nelegalități din partea autorităților publice chemate să gestioneze starea de urgentă. Din această perspectivă, dispozițiile art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ dau sens si fac efective dispozițiile art. 3 2 lit. d din O. U. G.  nr. 1/1999, conform cărora, pe durata stării de urgentă este interzisă restrângerea accesului liber la justiție. Deși starea de urgentă are un regim juridic constituțional și legal profund derogatoriu, excepțional, rămâne în continuare parte componentă a ordinii constituționale si legale a statului român. Din acest motiv, statul, prin autoritățile sale, va avea nu numai atribuții de gestionare si eliminare a efectelor sociale, economice, sanitare si politice ale acestei situații epidemiologice nefaste, ci si obligația respectării si promovării principiului supremației Constituției si a legilor în vigoare. Privit din această perspectivă, titlul acestui articol capătă sens: starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi de loc. Respectând cu toții garanțiile constituționale și legale ale ordinii constituționale nu vom ajunge la haos. Pentru că în haos, nicio normă legală nu se poate aplica, deci niciun comportament nu va mai fi previzibil. ( Lect. univ. dr. Bogdan Dima Starea de urgentă va fi constituțională sau nu va fi deloc https://www.g4media.ro/starea-de-urgenta-va-ficonstitutionala-sau-nu-va-fi-deloc)

Spotmedia.ro: În condiţiile momentului, poate fi de înțeles, în prima fază, menținerea în funcție a președintelui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a târât România în „penibila aventură a candidaturii domniei sale pentru șefia NATO, absolut fără șansă si de un provincialism dureros.”

Klaus Iohannis a devenit „simbolul ciocoismului, al parvenitismului la cote faraonice cu sfidătoarele sale cheltuieli pentru lux extrem. Avioane private demne de oligarhi, vilă somptuoasă cu dotări grandioase, călătorii exotice, cheltuieli din bani publici ținute secrete, lipsa unui minim respect pentru electorat, toate l-au făcut pe Klaus Iohannis cel mai detestat dintre președinții României si cel mai toxic.”

Scorul partidelor tradiționale care au stat lipite de el, în special scorul P. N. L. , reflecta această aversiune practic unanimă si costul imens al contagiunii pe care o provoacă atingerea politică prezidențială.

În aceste condiții, prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis dincolo de cele câteva zile de derută totală si de transfer între vechiul si noul parlament poate face ca viitoarele alegeri prezidențiale să aibă un rezultat și mai marcat de ură.

Fiecare zi pe care dl Iohannis o va mai petrece la Palatul Cotroceni va fi un argument pentru un vot de răzbunare, cadou pentru extremiști, indiferent de care candidați vor fi ei reprezentați.

„Pleacă! Dacă domnia sa are un dram de decentă, dacă scuzele pe care le-a prezentat în mesajul de 1 Decembrie au avut măcar un strop de sinceritate, dl Iohannis ar avea un singur lucru de făcut. Să demisioneze.” https://www.dw.com/ro/singurul-lucru-decent-pe-care-%C3%AEl-mai-poate-  14 decembrie 2024,  cu sublinierea originală.

Părerea noastră: buna-credință, ca principiu moral și juridic, obligă părțile implicate într-o relație juridică să acționeze cu onestitate, loialitate și încredere reciprocă. Aceasta implică comportamentul corect și consecvent cu așteptările rezonabile ale celorlalți, respectarea obligațiilor asumate și evitarea oricărui comportament care ar putea prejudicia în mod injust interesele celorlalți   Ca  normă de conduită   contribuie la menținerea echilibrului și încrederii în relațiile sociale. Oameni urmează calea de mijloc între lăudăroșenie și disimulare, între fanfaronadă și secretomanie, între falsa glorie și falsa modestie. (Andreea-Claudia Păun, Quo vadis, bona fides? Unde începe şi unde se încheie buna-credinţă?, https://www.juridice.ro, 21 martie 2016 )

Orice act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislației naționale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaționale la care România este parte, precum şi cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Textul legislativ trebuie să fie  clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. (Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă,   republicată 2010).  Articolul 83,  precum toate textele legii fundamentale, legate între ele,   trebuie citit împreună, constituind un tot unitar ,   o singură idee,  necontradictorie.

Sentimentul de demnitate al poporului român a fost profund lezat în ultimele decenii. Să-l ajutăm să se debaraseze de imaginea conducătorului unic. Pentru aceasta trebuie ca prin legea fundamentală să silim pe oamenii noștri politici să cultive modestia și celelalte virtuți cetățenești. Să legiferăm astfel ca ambițiile omului politic să găsească mereu obstacole în calea puterii discreționare,  să barăm drumul oricărui dictator. (Mihai Ruva,  în aceeași şedinţa,  după pauză. Geneza Constituției României 1991,  Lucrările adunării Constituante,  R. A. Monitorul Oficial p.  502, )

12/18/2024

Curtea Constituțională , având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia Preşedintele României în funcţie “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou-ales”. (Hotararea 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024)

12/19/2024