MEMORANDUMUL SUPLIMENTAR DE ÎNŢELEGERE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA

MEMORANDUMUL SUPLIMENTAR DE ÎNŢELEGERE (al patrulea addendum la Memorandumul de înţelegere) între Uniunea Europeană şi România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  339 din 16 mai 2011 a fost încheiat la Bruxelles în data de 8 aprilie 2011 şi la Bucureşti în data de 1 aprilie 2011.     

ROMÂNIA a fost reprezentată de Emil Boc, prim-ministru; Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice; Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, iar UNIUNEA EUROPEANĂ,  reprezentată de Comisia Europeană,  Olli Rehn, membru al Comisiei Europene.

1. La 6 mai 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia 2009/459/CE pentru a pune la dispoziţia României asistenţă financiară pe termen mediu de până la 5 miliarde de euro. Pe 16 februarie 2010, Consiliul a modificat această decizie pentru a ţine cont de impactul pe care l-a avut asupra obiectivelor programului recesiunea mai puternică decât cea anticipată. Asistenţa este oferită ca un împrumut pe termen mediu în cadrul Facilităţii pentru Balanţa de Plăţi a Statelor Membre [având la bază art. 143 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (Tratatul) şi Regulamentul nr. 332/2002]. Asistenţa Uniunii Europene (UE) pentru România vine în completarea sprijinului acordat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin intermediul unui acord stand-by (ASB), în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,95 miliarde euro), aprobat la 4 mai 2009. Sprijinul suplimentar multilateral în valoare de 2 miliarde euro este furnizat de către Banca Mondială (1 miliard de euro), precum şi de BEI şi BERD (1 miliard de euro).

2. Memorandumul de înţelegere (Memorandumul), ce stabileşte criteriile de politică economică legate de fiecare tranşă, precum şi condiţiile de raportare şi monitorizare a împrumutului, a fost semnat în data de 23 iunie 2009. Implementarea măsurilor fiscale, a celor din sectorul financiar şi a măsurilor de reformă structurală prevăzute în Memorandum ar trebui să permită economiei să reziste la presiunile de lichiditate pe termen scurt, asigurând în acelaşi timp şi îmbunătăţirea competitivităţii şi sprijinirea ajustării coerente a dezechilibrelor pe termen mediu, aducând astfel economia înapoi la o bază solidă şi durabilă. Prima tranşă de 1,5 miliarde euro a fost virată în data de 27 iulie 2009 în urma semnării Acordului de împrumut din 23 iunie 2009. Alte 4 tranşe au fost programate pentru perioada acoperită de restul programului.

3. În perioada octombrie 2009 – februarie 2011, serviciile Comisiei Europene au desfăşurat misiuni de evaluare pentru a estima progresele înregistrate cu privire la condiţionalităţile specifice aferente tranşelor ulterioare din cadrul programului de asistenţă financiară al UE. Aceste misiuni au fost desfăşurate în comun cu experţi ai FMI şi ai Băncii Mondiale. Ţinând cont de concluziile acestor misiuni şi după consultarea Comitetului Economic şi Financiar, criteriile de politică economică aferente tranşelor a doua până la a patra din împrumutul UE s-au considerat a fi fost, în general, îndeplinite şi tranşele respective din împrumut au fost disponibilizate.

4. În cadrul reuniunii Comitetului Economic şi Financiar din 10 ianuarie 2011, România, în calitate de stat membru al UE, a solicitat un nou acord de finanţare pe termen mediu de tip preventiv din partea UE (precautionary BoP facility). Asistenţa financiară de tip preventiv ar asigura continuarea reformelor lansate pe durata programului curent de asistenţă financiară pe termen mediu a UE şi, totodată, ar transmite un mesaj pozitiv investitorilor străini, pieţelor financiare internaţionale şi instituţiilor financiare internaţionale. Şi de această dată, programul de asistenţă financiară va fi implementat în comun cu FMI, respectiv România intenţiona să solicite încheierea unui nou acord stand-by cu FMI, reţinându-se totuşi de la efectuarea de trageri din resursele disponibile (aranjament financiar preventiv). În acest sens, experţii Comisiei Europene au desfăşurat împreună cu experţi ai FMI şi ai Băncii Mondiale o misiune comună în perioada 25 ianuarie – 8 februarie 2011 pentru a discuta încheierea programului curent de asistenţă al UE şi posibilele condiţii de politică pentru asistenţa UE solicitată de tip preventiv.

6. Următoarele condiţionalităţi pentru tragerea celei de-a cincea tranşe din împrumutul de la UE au fost îndeplinite deja de către autorităţile române: (i) aprobarea şi publicarea de către Ministerul Finanţelor Publice a strategiei pe termen mediu de management al datoriei pentru perioada 2011 – 2013; (ii) modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar; (iii) amendamente menite să precizeze regimul de despăgubire a creditorilor instituţiilor bancare aflate sub administrare specială, în vederea asigurării unei implementări eficiente a recent modificatelor reglementări legale privind lichidarea instituţiilor de credit care se confruntă cu dificultăţi financiare; (iv) intrarea în vigoare a legii privind independenţa autorităţilor de reglementare din domeniul financiar nonbancar.

7. Condiţiile ce vor fi analizate înainte de disponibilizarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul UE sunt specificate în anexa la acest al patrulea memorandum suplimentar de înţelegere.

8. Există de asemenea şi un număr de condiţii a căror îndeplinire nu poate fi verificată într-o etapă mai timpurie şi deci vor fi preluate în programul de asistenţă financiară de tip preventiv ce se anticipează a urma acestui program. Acestea se referă la: (i) aprobarea sistemului de coplată condiţionat de mijloacele materiale în sectorul sănătate; (ii) arieratele autorităţilor locale; (iii) planurile de restructurare a întreprinderilor de stat; (iv) finalizarea celei de-a doua etape a analizei funcţionale; şi (v) adoptarea de măsuri de îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor UE.

12. Autorităţile române se angajează să se consulte cu experţii Comisiei Europene înainte de a adopta măsuri noi ce ar putea avea implicaţii asupra obiectivelor programului. În mod special, acestea se vor consulta, în timp util, şi vor furniza toate informaţiile necesare referitoare la orice măsuri şi reforme ce ar putea avea un impact asupra evoluţiilor fiscale.

Anexa conține CRITERII SPECIFICE DE POLITICĂ ECONOMICĂ (Modificări la anexa I la Memorandum şi la anexa 1 la primul, la cel de-al doilea şi, respectiv, la cel de-al treilea memorandum suplimentar de înţelegere) și face parte integrantă din acest al patrulea memorandum suplimentar de înţelegere.

Având în vedere natura continuă a reformelor din unele domenii şi solicitarea autorităţilor române pentru un program de asistenţă financiară preventivă pe termen mediu din partea UE care va începe în [mai] 2011, o parte dintre măsurile de reformă vor fi preluate în noul memorandum de înţelegere care urmează a fi încheiat între Uniunea Europeană şi România. Pe de altă parte, întrucât perioada de implementare a măsurilor agreate anterior înainte de tragerea celei de-a cincea şi ultime tranşe a împrumutului UE a fost redusă, criteriile specifice de politică economică prezentate în anexa I la Memorandum şi în anexa 1 la primul, la cel de- al doilea şi, respectiv, la cel de- al treilea memorandum suplimentar de înţelegere vor fi reduse la următoarele acţiuni care trebuie întreprinse înainte de tragerea celei de-a cincea tranşe din împrumutul UE. Comisia Europeană va verifica în luna martie 2011 dacă acţiunile preliminare au fost îndeplinite şi, după consultarea Comitetului Economic şi Financiar, va decide cu privire la virarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul UE în valoare de 150 milioane euro.

Aspecte care trebuie evaluate şi, atunci când situaţia impune acest lucru, măsurile suplimentare ce se vor lua înainte de disponibilizarea celei de-a cincea tranşe din împrumutul UE

A: Consolidare fiscală

•  Execuţia bugetară pe anul 2011 să fie conformă cu atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi asigurarea unui cadru adecvat pentru îndeplinirea ţintei fiscale pentru anul 2012 privind deficitul bugetului general consolidat de sub 3% din PIB (ESA)

•  Continuarea menţinerii cheltuielilor cu salariile în sectorul public în anul 2011 în limita de 39 miliarde de RON (excluzându-se plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru personalul militar, în valoare de 1,6 miliarde RON, în conformitate cu noua lege a pensiilor)

•  Evitarea reapariţiei arieratelor în sectorul de sănătate în condiţiile implementării unor măsuri efective de adresare a surselor de apariţie a acestora

B: Reforme structurale

•  Depunerea unui acord multianual de performanţă între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi agenţiile de implementare. Acordul trebuie să ţină cont de strategia fiscală pe termen mediu a Guvernului şi să fie în concordanţă cu aceasta.

Leave a Reply