TERORISM

TERORISM

Notă: – V. Dobrinoiu, I. Pascu, Terorismul în perspectiva dreptului penal român, „Analele Academiei de poliţie Al.I. Cuza “, 1995, p.5

– A V-a Conferinţă internaţională pentru unificarea dreptului penal, Madrid, 14-20 octombrie 1933, Actes de la conférence, Editions 1, Pedpme, 1935, p.42

– Constituie terorism săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală prin crearea unei tulburări grave a ordinii publice prin intimidare sau teroare, prin crearea unei stări de panică, şi prin alarmare şi, prin ameninţarea unei colectivităţi cu un pericol grav(contestând. Legitimitatea constituţională pentru o dobândi în mod injust un folos).

– Convenţia internaţională pentru reprimarea finanţării terorismului, 8 decembrie 1999 Y.

– Rezoluţia 52/165 A.G., O.N.U., 15 decembrie 1997.

–   “       51/210

– “      49/60 din 9 decembrie 1994 şi anexa, reproducând Declaraţia asupra măsurilor vizând eliminarea terorismului internaţional.

– Convenţia asupra prevenirii şi reprimării infracţiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecţie internaţională, inclusiv agenţii diplomatici. A.G., O.N.U., 14 decembrie 1973.

– Convenţia internaţională contra luării de ostateci A.G., O.N.U., 17 decembrie 1979.

– Convenţia internaţională asupra protecţiei fizice de materii nucleare, Viena, 3 martie 1980.

– Protocol pentru reprimarea unor acte ilicite în aeroporturi deservind aviaţia civilă internaţională, complementar convenţiei, Montreal, 24 februarie 1982.

– Convenţia pentru reprimarea actelor licite îndreptate contra securităţii navigaţiei maritime, Roma, 10 martie 1988.

– Protocol pentru reprimarea actelor ilicite contra securităţii platformelor fixe situate pe platoul continental, Roma, 10 martie 1988.

Circumscrierea sferei terorismului în Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977, art. 1 şi 2.

– Convenţia pentru reprimarea capturii ilicite de aeronave, Haga, 16 decembrie 1970;

– Convenţia pentru reprimarea de acte ilicite îndreptate contra siguranţei aviaţiei civile, Montreal, 23 septembrie 1971.

– acte teroriste – art. 12, L. nr. 14/1992, art. 3 lit. i, L. nr. 51/1991.

– pentru proiectul de lege pentru prevenirea şi reprimarea actelor de terorism, adresa nr.4187. din 30.08.1996 a S.R.I., Cab. dir. către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

– Comite orice faptă care exprimă identificarea cu sau simpatia pentru o organizaţie teroristă, într-un loc public sau de o asemenea manieră încât persoane aflate într-un loc public să poată vedea sau auzi astfel de manifestări de identificare sau simpatie, fie prin arborarea unui steag sau arborarea unui simbol sau a unui slogan, sau intonarea unor imnuri sau scandarea unor lozinci sau orice alte acte similare care denotă în mod evident identificarea cu simpatia pentru o organizaţie teroristă (Ordonanţa nr.33 privind prevenirea terorismului, M.Of. Israel nr. 24 din 29.09.1948, amendamentul la Sec. 4 – în 1989 şi 1986,1993).

Art. 421-1 C.pen. francez: „Constituie acte de terorism comise prin intimidare sau teroare…..”(?!).

– Convenţia internaţională pentru reprimarea atentatelor teroriste cu  exploziv, O.N.U., Ad.G-lă., 15 decembrie 1997.

– Program de asistenţă al Uniunii europene pentru susţinerea Autorităţii palestiniene în eforturile sale pentru a lupta contra acţiunilor teroriste, acţiuni comune, 29 aprilie 1997.

– Internaţional Encyclopedia of terorism Fitzroy Dearborn Publishers, Chicago & London, 1997.

– Poziţia comună a Consiliului U.E. din 22 ianuarie 2001 relaţii la Afganston în Journal officiel nr.L.021 din 23.01.2001, p.0001-0004.

– Secţiunea 302 defineşte securitatea naţională ca semnificând apărarea naţională, relaţiile externe sau interesele economice ale S.U.A.

– (Legea publică S.U.A. nr.104-132 semnată de preş.Clinton la 24 aprilie 1996 asupra antiterorismului şi pedepsei cu moartea).

– USIA – „Revue électronique – Dossiers Mondiaux” la adresa http://usinfo.state.gov/journals.

– Terorismul – la adresa http:/www.gign – fr.com/terori terrorismes de drept comun (Mafia).

– marginal (mişcări revoluţionare; Che  Guevara; Bader; Brigăzile roşii)

– politic (IRA; ETA)

– de gherilă (rezistenţa afgană)

– religios (AUM; KKKlan).

– José Luis Fernandez Flores, Repression of breachs of the lau of war committed by individuals, în „International Review of the Red Cross”, mai – iunie 1991, p.247-293.

– Mona Maria Privniceru, Răspunderea penală în dreptul internaţional, Polirom, p.120 şi urm.

– Edward Hyams, Terrorist and Terrorism, Londra, 1975, p.23 şi urm.

– I. Bliscenko, N. Jdanov, Terrorism and international Law, Moscova, 1984, p.155.

– V. Duculescu, Terorismul – o gravă infracţiune internaţională, „R.D.P.” nr. 2/1995, 10.

– Gr. Geamănu, Dreptul internaţional penal şi infracţiunile internaţionale, Ed. Academiei, p.168 şi urm.

– V. Creţu, Drept internaţional penal, ed.Tempus, Bucuresti 1996, p.244 şi urm.

– D.tru Mazilu, Dreptul păcii, tratat, All Beck.

– I. Anghel, V. Anghel, Răspunderea în dreptul internaţional, Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p.147 şi urm.

– M.Molea, Răspunderea internaţională, p.101.

– I.Deaconu, Drept internaţional public, Ed. II, Şansa, 1995, p.281 şi urm.

N.Uscoi, G.Oprea, Introducere în dreptul internaţional umanitar, Ed.Cartega.

– Marco Sassoli, Antonie A.Bouvier, How does law protect în war?, Cases, Documen T. S. and Teaching Materials on Contemporany Practice în International Humanitarian Law, Red Cross, Geneve.

– Hans-Peter Gasser, Probition of terrorist ac T.S. în internaţional humanitarian law în „International Review of the Red Cross”, iulie-august, 1986.

– Convenţia de la Geneva din 16 noiembrie 1937 pentru prevenirea şi reprimarea terorismului.

– Convenţia de la Washigton din 2 februarie 1971 privind prevenirea şi reprimarea actelor teroriste.

– Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977.

– 18 USCA § 3077

Rezoluţia ONU 3034/XXVI din 18 dec.1972 distinge terorismul internaţional de lupta pentru autodeterminare.

– I. Cloşcă, Dicţionar de drept internaţional public.

– Actes de la Ve Conference internationale pour l’unification du droit pénal, Madrid, octombrie 1935, Pedone, Paris 1935, J.A.Roux, raport asupra terorismului, p.42 şi urm. Raphael Lemkin, raport, p.48 şi urm.

– O. Predescu I, I. Lascu II, C. Sima III, Infracţiunile prevăzute în O.U. nr.141/2001 privind sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice, „Dreptul” nr. 2/2002, 3

– Beatrice Onica Jarka, Terorismul- crimă sau delict internaţional, „Dreptul” nr. 2/2002, p. 123

– I. Lascu, Acte de terorism, Noi incriminări, „RDP” nr. 1/2002, p. 99

Terorism, procedură, juridicţie specializată în Germania – I instanţă nu este la curtea cu juri, ci la curtea de apel (Oberlands gericht ), art. 120 alin. 1 nr.6 din Legea asupra organizării judiciare (GVG – Gerich T. S. verfassunggesetz )

În Franţa, cour d’assises fără juraţi, formate din 7 magistraţă profesionişti (L. din 9 septembrie 1986, astăzi, art. 706 – 25 C. pr. pen fr.)

– Irlanda de Nord – Diplock Court. fără juraţi, 1973, (G.Hogan, C.Walker, Political violence and the law în Ireland, Manchester University Press, 1989

– Doc.C.E. 2001/931/PESC: Prin act terorist se înţelege una din următoarele fapte săvârşite intenţionat care, prin natura sau prin împrejurările în care a fost săvârşită, poate afecta grav o ţară sau o organizaţie internaţională şi care este sancţionată ca atare în dreptul intern: scopul urmărit de autori trebuie să privească intimidarea în mod grav a populaţiei; constrângerea în mod nelegitim a puterilor publice sau a unei organizaţii internaţionale să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească  un act oarecare; destabilizarea în mod grav sau distrugerea structurilor fundamentale politice, constituţionale, economice sau sociale ale unei ţări sau organizaţii internaţionale. Concret, asemenea fapte constau, între altele, în atentate la viaţa persoanelor având drept consecinţă posibilă moartea; atentate grave la integritatea fizică a persoanelor; răpirea sau luarea de ostatici cauzarea de distrugeri masive unei instituţii guvernamentale sau publice, unui sistem de transport, unei suprastructuri, inclusiv unui sistem informatic, unei platforma fixe amplasate pe platoul continental, unui loc public sau  unei particularităţi susceptibile de a pune în pericol vieţi omeneşti sau de a produce pierderi economice considerabile; capturarea de aeronave, de nave maritime sau a altor mijloace de transport în comun sau pentru mărfuri; producerea, posesia, achiziţia, transportul, furnizarea sau utilizarea de arme de foc, exploziv, arme nucleare, biologice sau chimice, cercetarea şi dezvoltarea. răspândirea de substanţe periculoase sau provocarea de incendii, inundaţii sau explozii, având ca efect punerea în pericol a unor vieţi omeneşti; perturbarea sau întreruperea alimentării cu apă, electricitate sau cu orice alte resurse naturale fundamentale având ca efect punerea în pericol a unor vieţi omeneşti; ameninţarea de a realiza unul dintre efectele arătate; conducerea unui grup terorist, participarea la activităţile unui grup terorist, inclusiv prin furnizarea de informaţii de informaţii sau de mijloace materiale, sau prin finanţarea legată de aceste activităţi, având cunoştinţă că această participare va contribui la activităţile criminale ale grupului.

Se înţelege prin grup terorist o asociaţie structurată a mai mult de două persoane, stabilită în timp şi acţionând în mod deliberat în vederea săvârşirii de acte teroriste.

Noţiunea de asociaţie structurată desemnează o organizaţie care nu s-a constituit întâmplător pentru a comite imediat un act terorist şi care nu stabileşte în mod necesar roluri formal definite pentru membrii săi, cu continuitate în alcătuirea sau cu structura elaborată.

Noul plan Vigipirat – întrebări şi răspunsuri privind riposta la ameninţările teroriste, M. A. I., „Bul. informare şi documentare” nr. 3/2003, p. 65

Dreptul internaţional şi lupta împotriva terorismului, M. A. I., „Bul. informare şi documentare” nr. 3/2003, p. 88

Vezi: Acte premergătoare; Asociere; Contrabandă; Înregistrări; Minister Public