Abuzul în serviciu,infracțiuni asimilate infracțiunilor de coruptie

În activitățile economice întotdeauna va exista un cumpărător și, reciproc, un vânzător. Întotdeauna o persoană va avea de câștigat mai mult decât celălalt, și cu toate acestea, fiecare va putea crede că a făcut o afacere; și este posibil chiar să fie real, existând planuri paralele, valori diferite. În aceste cazuri nu avem o infracțiune. Este obligația acuzării să dovedească dolul ! se semnalează de mai mult timp încălcarea standardelor drepturilor omului (“Crucial principles of justice”), ca fiind în mod regulat violate („are being routinely violated”), inclusiv dreptul la un proces echitabil şi cel al prezumţiei de nevinovăţie rin intermediul DNA, politicienii pot exercita influenţe asupra unor funcţii-cheie şi pot dirija derularea anchetelor importante. Există îngrijorări legate de faptul că serviciile secrete dirijează sub acoperire anchetele anti-corupţie, și care împreună cu DNA, subminează independenţa justiţiei. s-a remarcat interferenţa serviciilor de informaţii şi actori politici în activitatea justiţiei , care nu poate decât să submineze credibilitatea justiţiei. Dreptul la un proces echitabil presupune, printre altele, respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, nemijlociții, legalității și loialității în administrarea mijloacelor de probă […]

RĂSPUNDEREA PENALĂ PREVĂZUTĂ ÎN LEGEA NR. 161/2003

prezumția de nevinovăție care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: probele culese în faza de urmărire penală simt administrate prin cercetarea judecătorească și interpretarea acestora. În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a putea fi răsturnată prezumția de nevinovăție este necesar ca instanța să înlăture eventualitatea, bănuielile, supozițiile, aproximațiile, pentru că atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine, nu poate fi pronunțată o hotărâre de condamnare. […]

LEGEA NR. 31/1990 PRIVIND SOCIETĂȚILE

În ipoteza în care infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea părţilor sociale, a fost dezincriminată, infracţiunea prevăzută de art. 2801 din Legea societăţilor nr. 31/1990 nu poate fi reţinută, întrucât nu este prevăzută de legea penală, operând cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. […]

Răspunderea managerilor, directorilor sau administratorilor socie­tăţilor

dreptul comercial continuă să existe prin specificul actelor juridice săvârșite cu caracter profesional ( normele care reglementează societățile comerciale, titlurile de credit, procedura insolvenței etc., care nu fac obiectul noului Cod civil). […]

CONFLICT DE INTERESE

Fapta funcţionarului public, având atribuţii referitoare la emiterea avizelor sau a autorizaţiilor privind securitatea la incendiu, de a întocmi pentru agenţi economici privaţi documentaţia necesară emiterii acestor avize ori autorizaţii, în scopul obţinerii unor sume de bani necuvenite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78. dispozițiilor art. 38 alin. (9) și, respectiv, (12) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt lege specială față de 301 […]

ÎNDEPLINEȘTE ÎN MOD DEFECTUOS” , „ÎNDEPLINEȘTE PRIN ÎNCĂLCAREA LEGII”

„pentru sine ori pentru altul” se referă la destinația foloaselor, prin sintagma „pentru altul” legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către funcționarul public. Este totuși necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol social al unei infracțiuni, fapta atrage, după caz, numai răspunderea administrativă sau disciplinară […]

ABUZUL ÎN SERVICIU . ARTICOLUL 132 LEGEA NR.78/2000

răspunderea penală a persoanei juridice nu poate fi concepută în absența intervenției unei persoane fizice. Codul penal român a adoptat un model extensiv, după care pot atrage răspunderea penală a persoanei juridice organele de conducere, reprezentanții legali, administratorii sau mandatarii faptici, prepușii sau persoanele care nu lucrează în mod oficial pentru entitatea respectivă, dar care acționează sub autoritatea acesteia sau de ale căror acte a beneficiat persoana juridică. persoana juridică este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc puterea de reprezentare conferită prin actul de constituire sau statut, în afară de cazul în care ea dovedește că terții o cunoșteau la data încheierii actului. organele de urmărire penală trebuie să facă referire expresă la atribuțiile de serviciu ale inculpaților, care sunt acestea și care dintre acestea nu au fost îndeplinite sau îndeplinite defectuos, prin raportare la actele normative sau constitutive ale persoanei juridice angajatoare, […]

ARTICOLUL 12,LEGEA NR.78/2000

este nepermisă imixtiunea în activitatea de urmărire penală a unor “organe specializare” cum ar fi cazul S.R.I., întrucât acest serviciu de informații nu are calitatea de organ de urmărire penală […]

INFRACŢIUNI ASIMILATE INFRACŢIUNILOR DE CORUPŢIE ÎN LEGEA NR. 78/2000

administratorii vor putea să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a acţionarilor, dată în condiţiile prevăzute la art. 115. Regulile sunt cele de la mandat. […]

INFRACŢIUNI DE CORUPŢIE ŞI DE SERVICIU COMISE DE ALTE PERSOANE

Plecând de la evidența cadrului juridic, coerent și perfect aplicabil, nu putem să nu remarcăm puținătatea jurisprudenței în raport de realitatea zbaterii vădite a grupurilor de presiune în a-și urmări interesele private – mai mult politice și, indirect, și de ultimă instanță, economice. Iese în relief implicarea mult prea restrânsă a mediului de afaceri în a-și urmări în mod transparent interesele legale prin mijloace judecătorești, așteptând, parcă, mișcarea legiuitorului. Corpul legiuitor se înfățișează ca purtător de cuvânt al unor manopere particulare; chiar dacă acestea nu sunt de natură obscură, lipsa de transparență și de dezbatere caracterizează viața publică a cetății ca fiind cel puțin minimală. Concluzia ne conduce la un conglomerat caracterizat prin lipsa de participare vădită a mediului cetățenesc, la o fractură gravă a societății, apărând cel puțin un trist dezinteres național, pe care îl percepem ca periculos pentru a marca locul și rolul nostru european. […]