MOSCOVA AR PUTEA REABILITA VICTIMELE KATYNULUI

MOSCOVA  AR  PUTEA REABILITA  VICTIMELE   KATYNULUI

Moscova ar putea reabilita victimele Katynului. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov a declarat că această problemă ar putea fi luate în considerare.
“Suntem dispuşi să se ia în considerare solicitările legitime ce ni se adresează pentru reabilitarea acestor oameni”, – a spus ministrul. El a remarcat că “suntem în mod activ gata pentru cooperarea cu guvernul polonez, în discutarea acestui subiect trist.”
Puterea sovietică a negat zeci de ani orice implicare în aşa-numitul “caz Katyn” – lichidarea în masă a mii de prizonieri şi funcţionarii polonezi pe teritoriul URSS.

Москва может реабилитировать жертв Катыни. Глава российского МИДа сообщил, что этот вопрос может быть рассмотрен.

“Мы готовы рассматривать абсолютно закономерно адресованную к нам просьбу и о реабилитации этих людей”, – сказал Лавров.

Министр отметил, что “мы активно сотрудничаем с польским правительством, ведем очень конкретный деловой разговор на эту печальную тему”.

Советские власти на протяжении нескольких десятилетий отрицали свою причастность к так называемому “Катынскому делу” – массовому уничтожению тысяч польских военнопленных и чиновников на территории СССР. ( http://www.utro.ru/news/2011/10/21/1006240.shtml)

Rusia nu a admis execuţiile din 1940 decât în 1990, dar nici astăzi nu acceptă termenul de „genocid“ pentru masacrarea a 22.000 de ofiţeri polonezi.

La 1 septembrie 1939, Germania nazistă a invadat Polonia. URSS a participat la invazie începând din 17 septembrie. Prinşi între două armate , zeci de mii de polonezi au fost luaţi prizonieri. La 5 martie 1940, Lavrenti Beria, şeful NKVD, a propus executarea tuturor ofiţerilor polonezi prizonieri de război, iar documentul său justificativ a fost semnat de întregul Comitet Central sovietic, inclusiv  Iosif Stalin.

Cea mai mare parte a execuţiilor au avut loc în Pădurea Katyn, unde au fost aduşi aproximativ 8.000 de ofiţeri prizonieri de război, dar şi civili arestaţi pe motiv că erau „agenţi secreţi şi sabotori” sau doar pentru că erau jandarmi, proprietari de terenuri, proprietari de fabrici, avocaţi, preoţi sau funcţionari în primării.
Abia în 1990, Gorbaciov a admis masacrul, dar nu a făcut publice documentele doveditoare. Preşedintele polonez Lech Kaczynski a cerut insistent ca arhivele ruse să fie declasificate ( Sabina Tudor, Masacrul din Pădurea Katin, Adevărul. ro, 10 aprilie 2010).