ACTIVITATEA DE LOBBY ÎN ROMÂNIA

Problema reglementarii creditului în valută nu este o inițiativă locală,  ci europeană, a arătat Bogdan Olteanu.  Potrivit viceguvernatorului, lobby-ul făcut de bănci pentru modificarea Ordonanței nr. 50/2010 a fost transparent  și corect. “În toamna lui 2009 noi am organizat o dezbatere la BNR la care au participat mai toate părțile implicate. Consiliul Concurenței, ANPC, băncile samd. Noi am sfătuit autoritățile publice să nu impună măsuri exagerate. Nu s-a urmat punctul nostru de vedere din acel moment, băncile au procedat transparent și au făcut lobby în mod transparent”.(Bogdan Olteanu, BNR: Bancile au facut lobby in mod transparent in privinta OUG 50 , de D. Popa,  HotNews.ro, 20 aprilie 2011).

Valeriu Tabără, ministrul agriculturii a recunoscut public ca a fost consilierul celei mai mari companii exportatoare de organisme modificate genetic (OMG) din lume, Monsanto, gigant american care se lupta de ani buni sa intre pe piata Uniunii Europene unde cultivarea acestui tip de plante a fost restrictionata. In aceste conditii,  Tabara, din  pozitia de membru al Guvernului, a anuntat recent ca ministerul condus de el va lau toate masurile pentru ca de la anul Romania sa cultive la scara industriala soia modificata genetic. (Cazuri de lobby facut pe usa din dos,8/04/2011 ziaruldeiasi.ro).

Când o asemenea activitate este legitmă și când este o infracțiune, cum ar fi un trafic de influență?

Un proiect de lege privitor la reglementarea activității de lobby a fost initial  elaborat de Ministerul pentru IMM-uri și a fost lansat în dezbatere publică încă din  anul 2009 (Proiectul legislativ privind activitatea de lobby in Romania, depus la Parlament 22 Martie 2010 , Avocatnet.ro).

În expunerea de motive a proiectului se precizează că, reglementarea activității de lobby în Romania ar permite cointeresarea societății în adoptarea unei decizii , din stadiul de proiect.  Obiectivul acestei legi este de a stabili modul în care trebuie să se desfăşoare relaţiile dintre autorităţile publice şi lobbysti, de a populariza activitatea de lobby şi de a reglementa această activitate.

Proiectului de lege definește activitatea de lobby ca fiind totalitatea acțiunilor, desfășurate prin metode legale, pentru influențarea activiății puterii legislative sau a celei executive, fie că este vorba despre instituții publice centrale sau locale, acțiuni desfășurate în favoarea unei terțe părți, în schimbul unor beneficii materiale, prevăzute ca atare în contractul de lobby. Acțiuni specifice activității de lobby constau în orice comunicare orală sau scrisă, inclusiv electronică, adresată unor reprezentanți ai unei autorități sau instituții publice, în favoarea clientului.

Prezenta lege reglementează modul de desfăşurare a acţiunilor de influenţare a activităţii puterii legislative şi a celei executive, acţiuni desfăşurate în favoarea unei terţe părţi, în baza unui contract de lobby. În această categorie se includ:

a) informarea beneficiarilor asupra etapelor care trebui parcurse pentru atingerea obiectivului urmărit;

b) cercetarea şi adunarea de informaţii necesare îndeplinirii scopulu propus;

c) informarea beneficiarilor asupra demersurilor întreprinse şi monitorizarea rezultatelor;

d) analiza activităţii desfăşurată de autorităţile publice centrale și locale;

e) participarea la dezbaterile organizate de autorităţile publice centrale și locale asupra cărora se exercită activitatea de lobby;

f) dezvoltarea şi atragerea susţinerii publice prin orice mijloace publicitare, mass-media, conferinţe sau dezbateri publice;

g) contribuţii la dezvoltarea strategiilor politice şi/sau economice şi atragerea sprijinului formaţiunilor politice pentru atingerea obiectivului urmărit;

h) contacte directe cu reprezentanţii puterii legislative sau executive, fie că este vorba despre autoritățile publice centrale sau locale;

i) alte activităţi conexe activităţii de lobby.

În sensul proiectului, nu sunt considerate acţiuni specifice activităţii de lobby următoarele tipuri de comunicări:

(a) comunicări făcute de o persoană oficială, în virtutea atribuţiilor sale oficiale;

(b) comunicări făcute de un reprezentant al unei organizaţii mass-media, în scopul strângerii şi difuzării de ştiri şi informaţii către public;

(c) comunicări făcute într-un discurs, articol, publicaţie sau în altă formă destinată aducerii la cunoştinţa publicului, ori prin radio, TV sau alte mijloace de comunicare;

(d) comunicări făcute în favoarea Guvernului unei ţari străine sau a unui partid politic străin;

(e) comunicări făcute în vederea fixării unei întâlniri, a cererii de informaţii şi alte asemenea cereri administrative, dacă această cerere nu urmăreşte influenţarea persoanelor oficiale;

(f) mărturii depuse în cadrul audierilor organizate și desfășurate potrivit legii;

(g) comunicări trimise ca răspuns la cererea unei persoane oficiale;

(h) comunicări care nu pot fi efectuate fără a divulga informaţii, care potrivit legii sunt secrete.

Articolul 2 al proiectului definește scopul unei activităţi de lobby ca find una dintre următoarele activităţi, cu excepţia cazurilor în care aceste activităţi devin contrare apărării ţării şi siguranţei naţionale sau aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului:

a) în exercitarea iniţiativei legislative: retragerea, modificarea, adoptarea sau abrogarea, după caz, a unei legi, hotărâri sau moţiuni de către Camera Deputaţilor şi/sau Senat, a unui decret emis de Preşedintele României, a unei hotărâri sau ordonanţe emise de către Guvern, sau a altui act administrativ emis de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale;

b) în exercitarea de către Guvern a funcţiei de strategie, aplicare a programelor de dezvoltare economică a ţării, pe ramuri şi domenii de activitate, realizare a politicii în domeniul social, cât şi a funcţiei de administrare a proprietăţii statului, precum şi în elaborarea şi implementarea de către ministere a politicilor şi strategiilor din domeniile specifice de activitate;

c) declanşarea procedurilor de stabilire a obiectului şi de organizare, în condiţiile legii, a unui referendum;

d) nominalizarea, audierea sau confirmarea unei persoane într-o funcţie publică care este aleasă de Camera Deputaţilor şi/sau Senat, de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv dacă este numită de către autorităţile administraţiei publice centrale.

Activitatea de lobby poate fi desfăşurată de orice persoană fizică sau juridică, după înregistrarea acesteia într-un  Registru  de Lobby.

Fiind o activitate civil/comercială, ni se pare excesivă reglementarea.  Este suficient, potrivit legii române, înregistrarea activității ca societate comercială, respectiv persoană autorizată,  atât timp cât prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 31/1990, legea societăților comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin crearea unui Registru voluntar, în contextul Iniţiativei europene în materie de transparenţă, Comisia Europeană doreşte să aducă la cunoștința cetăţenilor informații despre interesele generale sau specifice care influenţează procesul de luare a deciziilor la nivelul instituţiilor europene şi despre resursele mobilizate în acest scop. Organizaţiile care doresc să se înregistreze au ocazia de a-și demonstra angajamentul profund în favoarea transparenţei, precum şi legitimitatea deplină a activităţilor pe care le desfăşoară. Înregistrându-se, reprezentanții grupurilor de interese îşi asumă obligaţia de a respecta prevederile Codului de conduită european.

Comisia europeană subiniază caracterul voluntar al înregistrării (COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE, Bruxelles, 3.5.2006 , COM (2006) 194 final, CARTE VERDE , Iniţiativa europeană privind transparenţa).

Potrivit proiectului, este interzisă desfăşurarea activităţii de lobby de către:

(a) Membrii Parlamentului, membrii Parlamentului European, membrii Guvernului, salariaţii organelor administraţiei publice centrale și locale;

(b) Agenţiile sau regiile de stat, directorii și membrii din conducerea acestora;

(c) Orice operator economic în cadrul căruia statul deţine o participaţie mai mare de 51%, directorii şi membrii consiliului de administraţie al acestora;

(d) Partidele politice şi membrii organelor de conducere ale acestora;

(e) Societăți comerciale, regii autonome, organizaţii, asociații și fundaţii care nu au în obiectul de activitate desfășurarea activității de lobby și nu sunt înregistrate în Rergistrul de Lobby.

Trebuie să arătăm că activitatea membrilor partidelor politice este, evident,  prin definiție o activitate politică. Ar trebui o analiză aparte,  o reglementare specifică a activității acestora , făcând trimitere la acțiunile de finanțare a partidelor și de sponsorizare, în general.

O altă problemă ce ar trbui analizată este diferențierea dintre activități liberale: civilă, strict comercială, contract de sină stărător sau de consultanță, avocațial etc. (
Advocacy  include orice activitate care se angajează o persoană sau o organizaţie de a influenţa politicile. Există o mare latitudine în această definiţie, şi unii oameni considera advocacy care urmează să fie toate activităţile care nu sunt în mod special lobby, cum ar fi demonstraţii publice, sau depunerea de către un cunoscut  acte la dosarul unei instanţe  – such as public demonstrations, or the filing of friend of the court briefs. Pagina Registrului reprezentanţilor grupurilor de interese, 2005 NP  action).

Potrivit art. 12 din proiect,  (1) desfăşurarea activităţii de lobby în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3. 000 lei la 5. 000 lei.

(2) Desfăşurarea activităţii de lobby fără respectarea prevederilor art.4 şi ale art.5 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5. 000 lei 7. 000 lei.

(3) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se efectuează de către funcţionarii anume autorizaţi ai direcţiilor generale judeţene de finanţe publice şi control financiar de stat, respectiv ai municipiului Bucureşti.

(4) Soluţionare plângerilor împotriva sancţiunilor stabilite prin procesul verbal de constatare a contravenţiei se face potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Este obligatoriu a se arăta că desfăşurarea activităţii de lobby în alte condiţii decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie, dacă fapta nu întrunește condițiile unei infracțiuni.

Comisia Europeană apreciază că: „reprezentarea grupurilor de interese este o parte legitima a unui sistem democratic”( Laura Florea , 5 clisee despre lobby,  , 2010-04-19,cariere.online).

Consolidarea încrederii în instituţiile democratice cere clarificarea „regulilor jocului” pentru luarea deciziilor, printre care principiile bunei guvernanţe.

Lobby-ul nu înseamnă altceva decât un mecanism democratic de a lua parte la decizii ce ne afectează viaţa. Lobby înseamnă să te adresezi celor pe care i-ai ales atunci când ai o problemă, înseamnă să ai idei pe care să le transmiţi prin intermediul telefonului, a scrisorilor, a întâlnirilor sau prin alte mijloace celor care crezi că ar trebui să fie informaţi cu privire la problema ta. Înseamnă să îţi susţii cauza încercând prin aceasta să influenţezi pe cei ce iau decizii, să acţioneze în beneficiul tău ca alegător. Dacă sunt şi alţii care susţin aceeaşi cauză e şi mai bine, mesajul poate fi mai convingător şi mai bine auzit.

Principiile care fundamentează activitatea de lobby în România se raportează la dreptul de a petiţiona (Constituţia României, art. 51), libertatea de exprimare (art. 30) şi, nu în ultimul rând, dreptul la informaţie (art. 31). La acestea se adaugă transparenţa decizională (Legea nr.52/2003), un cadru util pentru activităţile preventive de lobby (L.  Mihăileanu, A.  Horja, Reglementarea activităţii de lobby. In anticamera influenţei, Editura C.H. Beck).

În concluzie, dacă legiuitorul va fi suficient de motivat, va adopta, printre multe alte inițiative, și un proiect privind lobby-ul. Sau lobbyul .

Traficul de influenţă este definit în Codul penal ca fiind primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, și se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Potrivit art.  258 din Codul penal  , faptele săvârşite de alţi funcţionari se aplică şi celorlalţi funcţionari, în acest caz maximul pedepsei reducându-se cu o treime.

Diferența dintre lobby și trafic este dată de desfășurarea transparentă a unei activități

• comerciale, nu civile,
• cu aplicarea reglementărilor comerciale,
• și fiscale,
• exceptând un conflict de interese.