Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție susține că procurorul militar care a făcut ancheta penală în Dosarul Mineriada, având „cea mai bună cunoaștere a cauzei dintre toți procurorii Ministerului Public”, nu mai poate reprezenta în instanță această cauză odată ce dosarul a fost preluat de Secția specială de anchetare a magistraților. Augustin Lazăr spune că acesta este un exemplu al haosului din Justiție creat de ordonanțele ministrului Tudorel Toader.
Procurorul militar care a făcut anchetă în Dosarul Mineriadei și care intră în sala de judecată pentru a susține acuzațiile a trebuit să fie schimbat după ce a intrat în vigoare una dintre ordonanțele de urgență promovate de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Acesta este un exemplu din solicitarea prin care procurorul Augustin Lazăr cere C. S. M. să sesizeze Curtea Constituțională cu un posibil conflict constituțional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanțe de urgență care modifică Legile Justiției[1].
În „dosarul
Mineriada” a fost inculpat, printre alții – inclusiv militari, și un magistrat; astfel, dosarul a devenit un
dosar preluat de S.I.I.J., conform art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018.
Având în
vedere că, potrivit art. III alin. (1) din Legea nr. 207/2018 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, “Secția pentru investigarea infracțiunilor din
justiție începe să funcționeze în termen de 3 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi”, respectiv la data de 23 octombrie 2018, ținând seama că până la
acest moment Consiliul Superior al Magistraturii nu a finalizat în termenul
legal procedura de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție, luând în considerare faptul că legea prevede
expres competența acestei secții de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile
săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii
militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii, precum și faptul că, începând cu data de 23 octombrie 2018 –
data stabilită de lege pentru operaționalizarea secției, Direcția Națională
Anticorupție și celelalte parchete nu vor mai avea competența de a efectua
urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de aceste persoane, situație care
ar afecta în mod grav procedurile judiciare în cauzele ce intră în competența
secției și ar putea crea un blocaj instituțional, ținând
cont de faptul că legea în vigoare nu conține norme tranzitorii cu privire la
modul concret de operaționalizare a Secției pentru investigarea infracțiunilor
din justiție, în cazul depășirii termenului stabilit de Legea nr. 207/2018,
fiind necesară adoptarea unor măsuri legislative urgente care să reglementeze o
procedură simplă, derogatorie de la art. 883-885 din Legea nr. 304/2004,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea numirii
provizorii a procurorului-șef, a procurorului-șef adjunct și a cel puțin unei
treimi din procurorii secției, ceea ce va permite operaționalizarea secției în
termenul stabilit de lege, respectiv 23 octombrie 2018, Guvernul
României a adoptat Ordonanță de Urgență nr. 90 din 10 octombrie 2018
privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea
infracțiunilor din justiție[2].
Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării.
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee.
Capitolul II al Legii nr. 304/2004 reglementează Organizarea Ministerului Public.
Articolul 881 dinSecțiunea 21– Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a Legii nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară, republicată[3] dispune că :
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (alin. 1).
Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane ( alin. 2).
În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile (alin. 3), ceea ce înseamnă că urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari nu se mai efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar.
Alineatul (11) al aceluiași articol spune că de la data operaționalizării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și alte unități de parchet, precum și dosarele cauzelor referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 881 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și soluționate până la data acestei operaționalizări se preiau de către aceasta.
Având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, transmise prin adresele nr. 1.625/C/10.716/2013 din 3 aprilie 2014, din 28 aprilie 2014, din 2 iulie 2014 și din 11 iulie 2014, luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 811 din 3 iulie 2014, prin care au fost avizate favorabil propunerile de adoptare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozițiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite Ordinul pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor[4] , prevăzut în anexa care face parte integrantă din ordin.
La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 529/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 5 martie 2007, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare (art. 2).
Articolul 26 statuează Conducerea Secției judiciare și atribuțiile acesteia Aceasta exercită atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu desfășurarea activității judiciare penale și civile și coordonează activitatea judiciară desfășurată de celelalte parchete (alin. 1)[5].
Procurorul șef al secției judiciare organizează și programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale și civile la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit art. 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție sau[6] de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.
Dacă, până la momentul trecerii competenței unor asemenea
cauze la SIIJ, participarea în şedinţa de judecată era asigurată de un alt
procuror, de la data la care a
intervenit competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, asigurarea participării unui procuror la judecarea acestor cauze revine secției
judiciare, spre deosebire de cauzele din
competența DNA, DIICOT, de exemplu.
[1] Laurențiu Sirbu , Criză în Justiție. Efectul ordonanțelor lui Toader: Dosarul Mineriadei a ajuns la Secția specială 8 martie 2019, https://adevarul.ro/news/eveniment/criza-justitie-efectul-ordonantelor-toader-dosarul-mineriadei-ajuns-sectia-special
[2] M. Of. Nr. 862 din 10 octombrie 2018
[3] M. Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005. Modificată și completată prin: Ordonanța de urgență nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (M. Of. nr. 185 din 7 martie 2019); Ordonanța de urgență nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (M. Of. nr. 137 din 20 februarie 2019); Ordonanța de urgență nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (M. Of. nr. 874 din 16 octombrie 2018); Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 636 din 20 iulie 2018); Ordonanța de urgență nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (M. Of. nr. 973 din 7 decembrie 2017); Ordonanța de urgență nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 939 din 22 noiembrie 2016); Ordonanța de urgență nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 938 din 22 noiembrie 2016); Ordonanța de urgență nr. 70/2016 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 866 din 31 octombrie 2016); Ordonanța de urgență nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 389 din 23 mai 2016); Legea nr. 58/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative (M. Of. nr. 285 din 14 aprilie 2016); Ordonanța de urgență nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal (M. Of. nr. 190 din 14 martie 2016); Ordonanța de urgență nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (M. Of. nr. 925 din 18 decembrie 2014); Ordonanța de urgență nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative (M. Of. nr. 98 din 07 februarie 2014); Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale (M. Of. nr. 515 din 14 august 2013); Legea nr. 296/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 699 din 14 noiembrie 2013); Ordonanța de urgență nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (M. Of. nr. 389 din 29 iunie 2013); Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (M. Of. nr. 365 din 30 mai 2012); Ordonanța de urgență nr. 81/2012 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și pentru modificarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 837 din 12 decembrie 2012); Hotărârea 666/2012 privind actualizarea numărului posturilor de judecător din fondul de rezervă (M. Of. nr. 481 din 13 iulie 2012); Legea nr. 300/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 925 din 27 decembrie 2011); Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar (M. Of. nr. 887 din 14 decembrie 2011); Legea nr. 148/2011 privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea (M. Of. nr. 510 din 19 iulie 2011); Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011); Ordonanța de urgență nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare (M. Of. nr. 846 din 16 decembrie 2010); Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor (M. Of. nr. 714 din 26 octombrie 2010); Ordonanța de urgență nr. 114/2009 privind unde măsuri financiar-bugetare (M. Of. nr. 919 din 29 decembrie 2009); Ordonanța de urgență nr. 56/2009 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 381 din 4 iunie 2009); Ordonanța de urgență nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene (M. Of. nr. 745 din 4 noiembrie 2008); Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (M. Of. nr. 294 din 15 aprilie 2008); Ordonanța de urgență nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (M. Of. nr. 684 din 08 octombrie 2007); Ordonanța de urgență nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi (M. Of. nr. 764 din 07 septembrie 2006); Ordonanța de urgență nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene (M. Of. nr. 566 din 30 iunie 2006); Regulament de ordine interioară al Parchetului Național Anticorupție (M. Of. nr. 1013 din 3 noiembrie 2004).
V Hotărârea 328/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, precum și pentru modificarea unor acte normative (M. Of. nr. 361 din 11 mai 2016); Ordonanța de urgență nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (M. Of. nr. 862 din 10 octombrie 2018); Regulament privind numirea; continuarea activității și revocarea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (M. Of. nr. 812 din 21 septembrie 2018); Regulament privind numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (M. Of. nr. 812 din 21 septembrie 2018); Hotărârea nr. 57/2018 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Institutul Național al Magistraturii (M. Of. nr. 185 din 28 februarie 2018); Hotărârea nr. 326/2015 privind suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public (M. Of. nr. 330 din 14 mai 2015); Hotărârea nr. 56/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție (M. Of. nr. 99 din 07 februarie 2014); Ordonanța de urgență nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014 precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (M. Of. nr. 703 din 15 noiembrie 2013); Hotărârea nr. 103/2007 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție (M. Of. nr. 99 din 08 februarie 2007); Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (M. Of. nr. 48 din 19 ianuarie 2006); de ordine interioară al Parchetului Național Anticorupție (M. Of. nr. 1013 din 03 noiembrie 2004); Regulament de ordine interioară a parchetelor (M. Of. nr. 1087 din 23 noiembrie 2004); Regulament de ordine interioară a parchetelor (M. Of. nr. 1087 din 23 noiembrie 2004); Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești (M. Of. nr. 958 din 28 octombrie 2005); Hotărârea nr. 719/2005 privind paza sediilor instanțelor judecătorești, parchetelor și Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii, precum și protecția magistraților (M. Of. nr. 647 din 21 iulie 2005) ; Hotărârea nr. 616/2005 privind condițiile, procedura de selecție și de propunere de către Consiliul Economic și Social a candidaților pentru a fi numiți ca asistenți judiciari de către ministrul justiției, precum și condițiile de delegare, detașare și transfer ale asistenților judiciari (M. Of. nr. 583 din 6 iulie 2005).
V și Curtea Constituțională, Decizia nr. 321/2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 și 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (M. Of. nr. 580 din 20 iulie 2017) ; Decizia nr. 345/2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (M. Of. nr. 415 din 15 mai 2006 ; Înalta Curtea de Casație și Justiție , Decizia nr. 17/2018 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă (M. Of. nr. 872 din 16 octombrie 2018). Potrivit art. VII din O.U.G. nr. 92/2018, procurorii care, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
[4] Ordinul nr. 2.632/C din 30 iulie 2014 a fost publicat în M. Of. nr. 623 din 26 august 2014 și este reprodus și în M. Of. nr. 623 bis. Anexa 1 a fost modificată la 11 iunie 2018 la 21 octombrie 2016 și la 27 mai 2015 prin Ordinul nr. 2337/C/2018, Ordinul nr. 3624/C/2016 . și, respectiv, prin Ordinul nr. 1650/C/2015
[5] Ordinul nr. 529/C din 21 februarie 2007 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, , respectiv, Ordinul nr. 2850/C din 25 octombrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor, anterioare, conțineau dispoziții asemănătoare:„ organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție”
[6] „respectiv”
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.