Faptă care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni

EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 18¹ ALIN. (3) DIN CODUL PENAL

Curtea constată că dispoziţiile art. 18¹ din Codul penal se referă la fapte antisociale care, prin conţinutul lor concret şi prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Legea a atribuit procurorului competenţa de a stabili în concret, în faza de urmărire penală, gradul de pericol social al faptei cercetate, ţinând seama de rolul acestuia de apărător al ordinii de drept şi de reprezentant al intereselor generale ale societăţii, definit prin art. 131 alin. (1) din Constituţie, republicată. În exercitarea acestui rol procurorul poate să dispună, în condiţiile prevăzute de art. 249 alin. (3) coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b) şi art. 10 lit. b¹) din Codul de procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a persoanei cercetate pentru comiterea unei fapte penale care intră sub incidenţa prevederilor art. 18¹ din Codul penal şi aplicarea faţă de făptuitor a unei sancţiuni cu caracter administrativ.

Soluţiile pronunţate de procuror în cursul urmăririi penale (încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală şi clasarea), fie că sunt rezoluţii sau ordonanţe, nu constituie însă acte de jurisdicţie, ci acte supuse cenzurii instanţei de judecată, la plângerea persoanei interesate, potrivit art. 278¹ din Codul de procedură penală.

În consecinţă, nu poate fi primită susţinerea autorului excepţiei în sensul că, în aplicarea textului de lege atacat, procurorul se substituie instanţelor judecătoreşti, încălcându-se în felul acesta prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicată.

Curtea Constituțională , Decizia nr. 329 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 27 octombrie 2004