Şantajul

Art. 194 din Codul penal, cuprins în cap. II „Infracţiuni contra libertăţii persoanei”, reglementează infracţiunea de şantaj, ce constă în atingerea adusă, în principal, libertăţii psihice a persoanei, prin constrângerea exercitată de către infractor asupra acesteia, în scopul dobândirii în mod injust a unui folos pentru sine sau pentru altul. Textul de lege nu cere ca subiecţii infracţiunii de şantaj să aibă anumite calităţi speciale şi nu prevede criterii particulare de identificare a victimelor, ci, potrivit art. 194 din Codul penal, subiect pasiv al infracţiunii de şantaj poate fi orice persoană faţă de care se exercită acţiunea de constrângere, prin violenţă sau ameninţare, pentru ca aceasta să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva.

Curtea Constituţională, decizia nr. 73 din 7 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2002