Suspendarea condiţionată a executării pedepsei

Limitarea legală a aplicării suspendării condiţionate nu încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie;

Regimul pedepselor constituie o problemă de politică penală, pe care organul legislativ este singurul îndreptăţit să o soluţioneze în funcţie de împrejurările existente la un moment dat în domeniul criminalităţii;

Art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui.

Deşi prin textul de lege criticat legiuitorul a restrâns aplicarea măsurii de individualizare a pedepsei, acesta nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 49. Prin excluderea măsurii suspendării condiţionate a executării pedepsei în condiţiile art. 81 alin. (3) din Codul penal s-a urmărit instituirea unui tratament penal mai sever pentru acele categorii de infracţiuni apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol ridicat. Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei vizează recunoaşterea în favoarea cetăţenilor a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor, ceea ce justifică nu numai admisibilitatea aplicării unui regim juridic diferit, dar chiar necesitatea lui. Cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi s-a constatat că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu reprezintă un drept al persoanei, ci doar o măsură de individualizare a executării pedepsei, astfel că dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 49 din Constituţie. De asemenea, s-a mai arătat că nu poate fi reţinut nici argumentul că între fapta săvârşită şi pedeapsa aplicată trebuie să existe un raport just, deoarece proporţionalitatea, aşa cum este consfinţită de alin. (2) al art. 49 din Constituţie, priveşte restrângerea care are ca obiect exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi cetăţeneşti, iar nu restrângerea aplicării măsurii de suspendare condiţionată a executării pedepsei, impusă de necesitatea realizării unei politici represive mai ferme.

Curtea Constituţională, decizia nr. 25 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 1 aprilie 1999. A se vedea şi decizia nr. 463 din 13 noiembrie 1997