Rezonabilitatea duratei procedurii trebuie evaluată prin prisma circumstanţelor cauzei şi având în vedere următoarele criterii: complexitatea cauzei, conduita reclamantei şi a autorităţilor competente şi miza reclamantei în cadrul litigiului (vezi, printre multe altele, Frydlender împotriva Franţei [MC], nr. 30.979/96, § 43, CEDO 2000-VII).
Mai mult, Curtea a constatat deja că, deşi nu se află în poziţia de a analiza calitatea juridică a jurisprudenţei instanţelor interne, deoarece retrimiterea cauzelor spre rejudecare este dispusă de obicei ca urmare a unor erori comise de instanţele inferioare, repetarea acestor dispoziţii în acelaşi set de proceduri dezvăluie o deficienţă serioasă în sistemul judiciar. Mai mult, această deficienţă le este imputabilă autorităţilor, nu reclamanţilor (vezi Wierciszewska împotriva Poloniei, nr. 41.431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, şi Matica împotriva României, nr. 19.567/02, § 24, 2 noiembrie 2006).
Curtea consideră că Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care să poată conduce la o altă concluzie în cazul de faţă. Ţinând cont de jurisprudenţa sa în materie, Curtea consideră că, în cauza de faţă, durata procedurii a fost excesivă şi nu a respectat cerinţa “termenului rezonabil”.
Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 paragraful 1.
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI HOTĂRÂREA din 30 septembrie 2008 în Cauza Societatea Comercială “COMPRIMEX” – S.A. împotriva României (Cererea nr. 32.228/02) publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 12/11/2009
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.