Cod de procedură administrativă

La 30 octombrie 2008, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  734  a publicat Hotărârea nr. 1.360 din 22 octombrie 2008,  prin care Guvernul României  a aprobat Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 26 şi 27 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României a adoptat  Hotărârea nr. 1.360 din 22 octombrie 2008, publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  734 din 30 octombrie 2008, prin care a aprobat Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din hotărâre.

Iniţiativa codificării aparţine doctrinei şi practicii administrative, care au semnalat în diferite ocazii necesitatea unui corp coerent de reguli în ceea ce priveşte procedura administrativă derulată de autorităţile publice. Prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 289/2007 s-a constituit colectivul special pentru definitivarea proiectului Codului de procedură administrativă al României. Din acest colectiv fac parte specialişti din cadrul ministerului, consilieri şi experţi.

Qbiectivele  urmărite constau în  reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes local,  consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală şi   întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală, urmărind în primul rând simplificarea procedurilor şi reglementarea unitară a regulilor care privesc funcţionarea administraţiei publice.  În acest sens, reaşezarea legislaţiei specifice reprezintă un domeniu prioritar în care trebuie aplicate aceste principii.

Se are, astfel, în vedere:

– uniformizarea soluţiilor legale disparate existente în legislaţia actuală, precum şi reglementarea pentru prima dată a unor situaţii juridice semnalate de practica administrativă;

– simplificarea mijloacelor de acţiune a administraţiei publice prin coerenţa şi predictibilitatea procedurilor;

– asigurarea stabilităţii procedurilor administrative şi indirect predictibilitatea actului de administraţie publică.

Codul de procedură administrativă are menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, căile de atac şi regimul juridic al actelor, operaţiunilor şi contractelor administrative.

În acest sens, elementele de noutate şi soluţiile legislative  constau, printre altele, în :

§  reglementarea coerentă a principiilor care guvernează procedura administrativă: legalitatea; eficienţa; interesul public; buna-credinţă; egalitatea de tratament; motivarea activităţii administrative; recursul administrativ şi accesul la justiţie; transparenţa; colaborare şi cooperare; responsabilitate şi răspundere;

§  clarificarea regimului juridic al competenţei – reglementarea şi clarificarea aspectelor privind limitele competenţei, stabilirea competenţei, soluţionarea conflictelor de competenţă, delegarea acesteia; aceste soluţii legislative sunt elemente fundamentale în desfăşurarea procedurii administrative, care până în prezent nu au prins un contur instituţional juridic unitar;

§  clarificarea aspectelor incidente procedurii administrative de la iniţierea procedurii şi până la finalizarea acesteia (acordul de mediere, minute, soluţionarea petiţiei, refuzul în cadrul procedurii administrative), răspunderea autorităţilor publice;

§  raţionalizarea regimului juridic aplicabil actelor administrative – reglementarea formalităţilor procedurale necesare emiterii/adoptării actelor administrative (tipuri de avize şi majorităţi), regulilor privind adoptarea/emiterea actelor administrative; modificarea şi încetarea efectelor juridice ale actelor administrative;

§  clarificarea regimului juridic aplicabil contractelor administrative;

§  reglementarea controlului.

Scopurile  fundamentale din noua reglementare vor urmări :

a) reglementarea modului în care deciziile sunt luate în administraţia publică, în condiţiile respectării drepturilor persoanelor fizice sau juridice, precum şi a interesului public;

b) asigurarea informării şi participării tuturor părţilor interesate la luarea deciziilor administrative;

c) stabilirea unor reguli minimale pentru controlul organizării şi funcţionării administraţiei publice;

d) reducerea birocraţiei, simplificarea mijloacelor de acţiune a administraţiei publice şi apropierea administraţiei de cetăţean.