ORGANIZAREA JUDICIARĂ, STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI PROCURORILOR, MODIFICAREA LEGII NR. 303/2004 ȘI A LEGII NR. 304/2004
Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.
Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.
Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 303/2004, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
În baza art. 12 din Legea nr. 303/2004, admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.
Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
Având în vedere faptul că, în prezent, există un număr mare de posturi vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, situaţie care împiedică funcţionarea în condiţii de normalitate a instanţei supreme, ţinând seama de faptul că prin Legea nr. 300/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară s-au stabilit noi condiţii de promovare în funcţia de judecător la instanţa supremă şi a fost introdus concursul ca metodă de promovare în această funcţie, întrucât au fost identificate o serie de neajunsuri în ceea ce priveşte procedura de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Guvernul apreciază că se impune simplificarea procedurii şi reducerea duratei acesteia, având în vedere că în şedinţa din data de 28 noiembrie 2012 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor previzionate a se desfăşura în cursul anului 2013, fiind propusă organizarea unui nou concurs de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la începutul anului 2013, respectiv în perioada martie – aprilie 2013, ceea ce presupune cu necesitate declanşarea acestuia până la sfârşitul anului în curs, pentru asigurarea organizării concursului în perioada propusă, ţinând seama de necesitatea îndeplinirii urgente a obligaţiilor asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 14 decembrie 2006), în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 81 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2012.
Ca atare, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică , la articolul 52, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
“(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.”
La cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel sau, după caz, al parchetelor de pe lângă curţile de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.
În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor.
La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.
Proba scrisă constă în:
a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:
(i) drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat;
(ii) drept penal;
(iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii;
b) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
c) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului.
La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.
În baza art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2010, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor trebuiau să fie preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Luând în considerare imposibilitatea finalizării până la acest moment a procesului de preluare a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. II din ordonanță, termenul se prorogă până la data de 1 ianuarie 2014.
Deci judecatorul nu raspunde de eventualele daune pe care le produce unei parti dintr-un proces pe care l-a judecat si a emis o sentinta gresita !Cel mult o para la CSM.