PUTEREA LEGISLATIVĂ – PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

PUTEREA LEGISLATIVĂ –   PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Raportând calculul la suma totală a responsabilităţilor, între puteri , ierarhia este deţinută de Legislativ (36,23 la sută), urmată de puterea judecătorească (31,07 la sută), puterea executivă (25,31 la sută), Ministerul Public (7,23 la sută) şi Curtea Constituţională (0,14 la sută).

Puterea judecătorească răspunde, singură, doar pentru 31 de condamnări la CEDO, în majoritatea cauzelor date pentru motivarea insuficientă a unor hotărâri judecătoreşti.

Puterea executivă este responsabilă, singură, pentru 35 de condamnări la CEDO, în timp ce Legislativul este responsabil în şase condamnări, potrivit studiului.

De cele mai multe ori, statul român nu a fost condamnat pentru încălcarea regulilor procesului echitabil, ci pentru fapte comise de alte autorităţi publice din cadrul puterii executive, cum ar fi neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, sau legislative, respectiv pentru exces de reglementare, nesistematizare, reglementări contradictorii, explică autorii.

Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg să plătească, până la 31 decembrie 2009, despăgubiri de 44.644.066 euro, după ce au fost pronunţate 648 de hotărâri, în 584 din acestea România fiind condamnată ( Dragoş Călin , Bianca Ţăndărescu , Mihaela Vasiescu , Paula-Andrada Coţovanu , Beatrice Ramaşcanu , Ionuţ Militaru , Serena Militaru , Roxana Lăcătuşu , Lucia Zaharia,  , Lavinia Cîrciumaru, ,  Alexandra Lăncrănjan, Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile , 2010 ).

Daca luam drept criteriu hotărârile date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României – puterea legislativă – unde intră, bineînţeles, și președintele României, ca autoritate publică, din moment ce acesta promulgă legile – este responsabilă de aceste hotărâri împotriva României în proporţie de 79 la sută, puterea judecătorească în proporţie de 72,08 la sută, puterea executivă în proporţie de 58,73 la sută, Ministerul Public în proporţie de 16,78 la sută,  iar Curtea Constituţională de 0,34 la suta . Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.), Horatius Dumbravă, răspunde atacurilor dure ale preşedintelui Traian Basescu – Sursa: Ziare.com, 01 Iulie 2011.

Constituția arată că  Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii, prezidând chiar    şedinţele  la care participă.

În doctrină nu s-a discutat în principal, dacă Preşedintele ar fi sau nu șef al executivului, ci doar dacă nu  ar mai exista încă un șef executiv, în persoana șefului Guvernului (A. Iorgovan, Drept administrativ, vol. IV, pp. 61- 62 – este și unul dintre șefii puterii executive).

S-a mai subliniat că în regimul prezidențial este totodată șeful puterii executive (V. Duculescu, Constituția României, comentată și adnotată, 1997, pp. 250-252)

Argumentul promulgării legilor poate fi citit și ca un ordin administrativ dat Guvernului de a le pune în executare.

Președintele grațiază,  dar nu face  – prin aceasta – din puterea judecătorească.

Pe plan formal, Preşedintele României trebuie considerat șeful puterii executive pentru rațiuni legate de necesitatea personificării statului în anumite relații externe și interne, arată T. Drăganu, Drept constituțional și instituții politice, Tratat elementar, vol. II, Lumina Lex, 1998, pp. 237-238.

Dacă ni s-ar permite, alături de dl Dumbravă, ne amintim că un control reciproc între puteri creează o situație în care membrii autorităților publice se străduiesc să acționeze cât mai bine( Th, Fleiner-Gerster, Theorie generale de l´Etat, PUF, 1986, p. 372, Genoveva Vrabie, Drept constituțional și instituții politice contemporane, 1993, p. 141).