TARIFELE DE ONORARII PENTRU SERVICIILE PRESTATE DE NOTARII PUBLICI

Având în vedere Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici nr. 222 din 3 septembrie 2010   ministrul justiţiei emite, la data de 6 ianuarie 2011, Ordinul nr. 46  prin care se aprobă Normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici.

Ordinul este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  133 din 22 februarie 2011.

La data intrării în vigoare a acestuia se abrogă  vechiul Ordin, nr. 943/C/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru serviciile prestate, notarii publici au dreptul la:

a) onorarii stabilite în sume determinate;

b) onorarii graduale – pe tranşe şi în cote procentuale – în raport cu valoarea determinată sau determinabilă a obiectului actului. Onorariul gradual şi procentual este datorat şi dacă actul este supus condiţiei sau termenului.

La stabilirea onorariilor după criteriul valoric se vor respecta tranşele şi procentele menţionate în anexele  la norme.

Onorariile pentru serviciile prestate de notarii publici se stabilesc de către Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, cu aprobarea ministrului justiţiei.

Potrivit art. 3 din norme, în cazul actelor complexe, care cuprind mai multe operaţiuni juridice, onorariul se stabileşte pentru fiecare operaţiune în parte.

Pentru prevenirea evaziunii fiscale, notarul public are obligaţia de a cere părţilor să declare valoarea convenită în mod real pentru bunurile ce fac obiectul actelor sau procedurilor notariale, punându-le în vedere consecinţele nedeclarării valorii reale a tranzacţiei. În cazul în care notarul public are îndoieli cu privire la sinceritatea valorii declarate de părţi, poate refuza întocmirea actului printr-o încheiere motivată (Art. 4).

În onorariile stabilite, potrivit tarifului, sunt cuprinse activităţile şi serviciile efectiv prestate, astfel:

a) activitatea de consultaţie şi informare pentru culegerea datelor necesare de la părţi pentru a desluşi voinţa acestora;

b) tehnoredactarea actului;

c) multiplicarea actului;

d) procedura notarială îndeplinită: autentificare, legalizare de semnătură, dare de dată certă, certificare, legalizare etc.;

e) arhivarea şi păstrarea actului în arhiva notarului public;

f) alte servicii prestate părţilor care participă la încheierea actului notarial.

Se includ, din punctul de vedere al taxării, servicii precum:

– obţinerea extrasului de carte funciară de informare sau, după caz, de autentificare;

– comunicarea actelor supuse publicităţii imobiliare la birourile de carte funciară de la locul situării imobilului;

– calcularea, încasarea şi virarea la bugetul de stat a impozitului pe tranzacţii;

– calcularea, încasarea şi virarea la bugetul de stat a tarifelor de publicitate imobiliară;

– comunicarea actelor către registrele electronice ţinute de Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi interogarea bazei de date a acestor registre, când este cazul;

– deplasarea notarului public în afara sediului biroului notarial.

Nerespectarea de către notarii publici a dispoziţiilor prezentelor norme, cu privire la stabilirea şi încasarea onorariilor, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform art. 39 şi urm. din notarilor publici şi a activităţii notariale

Articolul 9 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 ( publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16/05/1995) , cu modificările şi completările ulterioare, arată că răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:

a) întârziere sau neglijenţă în efectuarea lucrărilor;

b) lipsă nejustificată de la birou;

c) nerespectarea secretului profesional;

d) comportament care aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale.

Art. 41 din aceeași lege dispune că sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:

a) observaţie scrisă;

b) amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici;

c) suspendarea din funcţie pe o durată de maximum 6 luni;

d) excluderea din profesie.