|
||||||
|
Î.C.C.J. nu este abilitată ca în procedura prevăzută de art. 475 C. pr. pen. să se pronunţe cu privire la aplicarea dreptului Uniunii Europene la o speţă determinată, cu privire la efectele deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau conformitatea efectelor aplicării dreptului unional cu dispoziţiile CEDH , incidente în cazul concret. Parchetul de […] RĂSPUNDEREA PARLAMENTARILOR. RĂSPUNDEREA MEMBRILOR GUVERNULUI. PROCEDURĂ. ABUZUL DE PUTERE Deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului[1], dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor […] și STATUL PARALEL În raportul său din noiembrie 2018[1] , Comisia Europeană a îndemnat instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să acționeze pentru a restabili capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de […] Fapta funcţionarului, care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi, prin aceasta, cauzează o vătămare INTERESELOR PRIVATE ale unei persoane (fizice sau juridice de drept privat – inclusiv statului, atunci când acesta intră în relaţii de drept privat, cum ar fi relaţii comerciale) nu reprezintă o infracţiune de abuz în serviciu. Dacă există o ilegalitate, ea aparţine tuturor persoanelor implicate în luarea unei decizii administrative privind proprietatea – dacă considerăm hotărârea ca fiind ilegală. Nu există nici o explicaţie pentru trimiterea în judecată numai a unor anumite persoane. Teoretic, toţi care au propus, avizat sau hotărât sunt infractori, relativ la infracţiunea de abuz. […] Nu este normal ca o condamnare să se sprijine pe aceleaşi probe care au stat la baza unei soluţii de achitare. Într‑o asemenea situaţie, dacă o instanţă de recurs ar aprecia în urma analizei probelor administrate de instanţele anterioare că ele nu pot justifica o achitare, soluţia nu ar putea fi decât una de casare cu trimitere spre rejudecare la instanţele de fond, pentru a da posibilitatea unei reaprecieri şi eventual a completării probelor atât în favoarea, cât şi în defavoarea inculpatului, în vederea stabilirii adevărului şi a pronunţării unei soluţii legale şi temeinice […] Plecând de la evidența cadrului juridic, coerent și perfect aplicabil, nu putem să nu remarcăm puținătatea jurisprudenței în raport de realitatea zbaterii vădite a grupurilor de presiune în a-și urmări interesele private – mai mult politice și, indirect, și de ultimă instanță, economice. Iese în relief implicarea mult prea restrânsă a mediului de afaceri în a-și urmări în mod transparent interesele legale prin mijloace judecătorești, așteptând, parcă, mișcarea legiuitorului. Corpul legiuitor se înfățișează ca purtător de cuvânt al unor manopere particulare; chiar dacă acestea nu sunt de natură obscură, lipsa de transparență și de dezbatere caracterizează viața publică a cetății ca fiind cel puțin minimală. Concluzia ne conduce la un conglomerat caracterizat prin lipsa de participare vădită a mediului cetățenesc, la o fractură gravă a societății, apărând cel puțin un trist dezinteres național, pe care îl percepem ca periculos pentru a marca locul și rolul nostru european. […] Doctrină şi jurisprudenţă penală,2004… […] lit.A din Doctrină şi Jurisprudenţă 2004 […] Activitatea avocaţilor poate fi sancționată penal, în sensul pretinselor infracţiuni de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, întrucât legea, referitor existenţa unui subiect activ calificat, a extins calificarea, de exemplu atunci când acesta are o însărcinare pentru un serviciu de interes public. […] Schimbarea de către un funcţionat a destinaţiei fondurilor băneşti ale unei cooperative, dacă s-a cauzat o vătămare intereselor legale ale acesteia, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246, iar nu aceea de deturnare de fonduri prevăzută în art. 3021 C. pen., deoarece prin urmările cauzate nu s-a adus o vătămare unei unităţi la care se referă acest din urmă text de lege. […] |
||||||
|
Copyright © 2025 Dorin CIUNCAN - All Rights Reserved Powered by WordPress & Atahualpa |
||||||
