Pentru informarea opiniei publice, este indicat a se face publice numai acele activităţi care privesc activitatea de natură administrativă D. N. A. În ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală, procurorul trebuie să facă public faptul că: – a început o urmărire penală in rem, cu descrierea unei fapte penale petrecute; – a început o urmărire penală in personam cu indicarea învinuitului, ca persoană BĂNUITĂ căreia i se impută – chiar implicit, dar neechivoc – o faptă cu conotaţie penală, cu descrierea acesteia, cu indicarea încadrării juridice, mai apoi ca inculpat; – stadiul administrativ al anchetei (dispoziţii de reţinere, propunere de arestare preventivă, evoluţie, desfăşurare a urmăririi penale, ca activitate a organului de urmărire penală, reluarea urmăririi penale, actele procurorului, eventual cu probele acolo arătate etc.); – soluţiile dispuse; – faptul că a terminat urmărirea penală şi – a întocmit şi a înaintat rechizitoriu către instanţă. La acest moment rechizitoriul devine un act public, informaţiile din cuprinsul său sunt de interes public întrucât constituie o declaraţie publică asupra activităţii organului de urmărire penală. Informaţiile trebuie comunicate publicului cu toată grija întrucât inculpatul se va bucura de prezumţia de nevinovăţie până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă. Informările comunicate sunt ale procurorului, şi nu ale Biroului de informare şi relaţii publice, care nu poate adăuga nimic, ca fiind afirmaţii proprii. […]