Plecând de la evidența cadrului juridic, coerent și perfect aplicabil, nu putem să nu remarcăm puținătatea jurisprudenței în raport de realitatea zbaterii vădite a grupurilor de presiune în a-și urmări interesele private – mai mult politice și, indirect, și de ultimă instanță, economice. Iese în relief implicarea mult prea restrânsă a mediului de afaceri în a-și urmări în mod transparent interesele legale prin mijloace judecătorești, așteptând, parcă, mișcarea legiuitorului. Corpul legiuitor se înfățișează ca purtător de cuvânt al unor manopere particulare; chiar dacă acestea nu sunt de natură obscură, lipsa de transparență și de dezbatere caracterizează viața publică a cetății ca fiind cel puțin minimală. Concluzia ne conduce la un conglomerat caracterizat prin lipsa de participare vădită a mediului cetățenesc, la o fractură gravă a societății, apărând cel puțin un trist dezinteres național, pe care îl percepem ca periculos pentru a marca locul și rolul nostru european.
February 14th, 2017 | Tags: abuzul de putere, autorităţi, Camera de Comerț și Industrie a României, COD PENAL, CONFISCAREA EXTINSĂ, CONFLICTUL DE INTERESE, Constituţie, Convenția penală cu privire la corupție, corupție la vârf, Curtea Constituţională, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional, deputați, DNA, Funcţionar, FUNCŢIONAR CU ATRIBUŢII DE CONTROL, Funcţionar public, Grupurile de putere, impunitate, infracţiune de serviciu, instituţii, LUARE DE MITĂ, Noţiunea de funcţionar, Parlamentul, pentru sine sau pentru altul, persoane juridice de interes public, PNA, Președintelui României, proprietate publică public, Public, RĂSPUNDEREA PENALĂ PREVĂZUTĂ ÎN CODUL PENAL, remunerație, retribuţie, salariaţi, senatori, servicii de interes public abuz în serviciu, SERVICIU PUBLIC, societatea civilă, Spălare de bani, TRAFICUL DE INFLUENŢĂ | Category: documentare | Leave a comment
